Armenia a acuzat Azerbaidjanul că a bombardat teritoriul ţării, în timp ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut apel la încetarea luptei, fapt care ameninţă să submineze intermedierea Rusiei în conflict, scrie Bloomberg.
„Statele Unite sunt profund îngrijorate de atacurile raportate de-a lungul graniţei Armenia-Azerbaijan, inclusiv de atacurile raportate împotriva aşezărilor şi infrastructurii civile din interiorul Armeniei”, a declarat Blinken într-o notă postată pe pagina Departamentului de Stat. „Solicităm încetarea imediată a ostilităţilor militare.”
Ministerul Apărării din Armenia a declarat că forţele azere au început focul în cursul zilei de marţi. Azerbaidjanul ar fi bombardat în direcţia oraşelor Goris, Kapan şi Jermuk din sudul ţării, utilizând în cadrul atacurilor şi drone fără pilot. Număru victimelor nu este deocamndată cunoscut.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a negat declanşarea atacurilor şi a spus că forţele sale au întreprins „contramăsuri locale ca răzbunare pentru provocarea armeană pe scară largă”. Se spunea că nu a avut loc nicio incursiune pe teritoriul armean.
Prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a vorbit cu Blinken la telefon despre luptele de la graniţă. Pashinyan a discutat, de asemenea, cu Putin şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit declaraţiilor oficiale ale biroului său.
Rusia, SUA şi Franţa sunt membri ai aşa-numitului „Grup de mediatori” de la Minsk, care încearcă de zeci de ani să negocieze o soluţionare a conflictului Nagorno-Karabah care a izbucnit în timpul prăbuşirii Uniunii Sovietice.
Pashinyan a organizat o reuniune a consiliului de securitate al Armeniei, care a decis să facă apel la Rusia pentru asistenţă în temeiul unui tratat de apărare reciprocă din 1997. Nu a existat un răspuns oficial imediat din partea Moscovei.
Rusia are o bază militară în Armenia şi a trimis 2.000 de soldaţi de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, ca parte a acordului de oprire a războiului din 2020.
În august, armata Azerbaidjanului a recâştigat oraşul Lachin, aflat de-a lungul unui drum care leagă Armenia de Nagorno-Karabah. În timpul războiului, Azerbaidjanul a preluat controlul unei părţi din Nagorno-Karabah şi a recâştigat şapte districte din jur, care fuseseră ocupate de trupele armene din anii 1990.
În ciuda încetării focului, Azerbaidjanul şi Armenia nu au ajuns încă la un acord de pace, iar luptele sporadice au continuat, chiar dacă cele două părţi au purtat discuţii pentru a încerca să-şi delimiteze graniţa comună şi să deschidă rute de transport.
