Publicarea proiectului legii bugetului a fost amânată de cel puţin zece ori în ianuarie. Doar în această săptămână consilierul economic al premierului, Darius Vâlcov, şi ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici au promis, de cel puţin de trei ori, că proiectul va fi publicat „mâine“. Tot ce s-a spus oficial este că avem un buget croit pe o creştere economică de 5,5% şi un deficit fiscal de 2,5% din PIB. În rest, nimic.
Acum o nouă amânare. Bugetul nu va mai fi discutat în guvern astăzi sau mâine, ci „săptămâna viitoare“.
Extazul s-a domolit. Liviu Dragnea, atât de vorbăreţ odată, a trecut în umbră. Este clar că bugetul nu „se închide“. Sunt miliarde de euro de dat la salarii. În toamnă vor fi din nou majorate pensiile, care, până la final de an, costă bugetul 8 miliarde de lei. Încercând să arate că ţine hăţurile în mână, ministrul finanţelor anunţă un deficit chiar mai strâns decât cel de anul trecut. Nici nu are ce face, de altminteri. A promis Comisiei Europene că România va reveni în ţinta de deficit structural de 1% din PIB, ceea ce, în cazul României, înseamnă o reducere a deficitului fiscal.
Aşa că „pe surse“ PSD anunţă o nouă amânare, cu promisiunea „fermă“ că, „săptămâna viitoare“ bugetul va fi prezentat în guvern.
În noiembrie trecut, Liviu Dragnea spunea că proiectul bugetului va intra în Parlament la 29 ale lunii, urmând ca dezbaterile să înceapă în decembrie.
Alt an, alte termene. Sunt trei luni de atunci.
La începutul acestei săptămâni oficialii au spus că proiectul bugetul va fi aprobat astăzi de Guvern urmând să fie trimis Parlamentului sâmbătă. Până luni parlamentarii puteau depune amendamente. Comisiile parlamentare urma să-l discute vreme de o săptămână.
Votul final urma să fie dat la 9 februarie, la ora 12.00. Câtă precizie!
Suntem, prin urmare, în februarie şi nimeni nu ştie nimic despre proiect, dar sunt anunţate noi termene. Săptămâna viitoare guvernul aprobă proiectul şi îl trimite în Parlament.
Ultima problemă i-a fost creată PSD chiar de către ai săi. Asociaţia Municipiilor din România (AMR), condusă de Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, a sărit la gâtul guvernului, cerând pentru administraţia locală o treime din bugetul general conslidat. Lăsat mască în faţa unei asemenea obrăznicii, guvernul ar fi admis să lase autorităţilor locale întraga sumă colectată din impozitul pe salarii şi venit.
Oricum ar ieşi mai ieftin. Impozitul pe salarii şi venit a fost anul trecut de 17 mld. lei, în vreme ce, dacă administraţia ar primi o treime din BGC, costul calculat s-ar ridica la 25 de miliarde de lei, pe puţin.
Pe de altă parte, dacă primarii ar fi fost doar ai opoziţiei, guvernul şi-ar fi putut etala aroganţa. Dar nu sunt doar de la opoziţie şi aici doare. Pentru că alegerile se apropie rapid. Sunt alegeri în acest an – parlamentare şi prezidenţiale. PSD are nevoie de primarii săi pentru a încerca să ia cât mai mult. Fără ajutorul primarilor, orice speranţă la prezidenţiale se năruieşte. În plus, în 2020, avem alegeri locale şi generale. Primarii, firesc, vor să-şi reînnoiască mandatul, dar, pentru asta, au nevoie de bani. Aşa că strâng guvernul cu uşa.
Mai mult decât atât, aceasta este şi o răzbunare. Anul trecut, guvernul a redus impozitul pe venit şi salarii, de la 16% la 10%. Acest lucru a lovit deopotrivă atât în primarii PSD, cât şi în cei ai PNL. Pentru că administraţiile locale primeau, prin lege, 72% din sumele astfel colectate. Impozit mai redus, venituri mai reduse, indiferent de partid. Ca să-i îmbuneze, Finanţele le-au promis primarilor şi şefilor de consilii judeţene că, din acest an, întreg venitul colectat din impozitul pe salarii va fi transferat autorităţilor locale. Doar că primarii ştiu că guvernul este pe coji de nucă şi plusează. Este un lucru fără ieşire aproape.
iulian.anghel@zf.ro
