Discursul de vineri-seară al preşedintelui Traian Băsescu, presărat de veşti bune legate de situaţia economică a României, nu face decât să întărească ideea că politicul nu poate să înţeleagă şi să transmită un mesaj coerent din punct de vedere economic, spun analiştii şi profesorii de economie.
Preşedintele Băsescu a anunţat că datele recente ale Eurostat - nivelul datoriei externe a României de 37,8% din PIB şi deficitul pe ESA (metodologia europeană) de 2,9% în 2012 - readuc România în rândul ţărilor cu un deficit în parametrii acordului de la Maastricht, iar ţara redevine credibilă pe pieţele internaţionale de capital.
El a pus aceste reuşite pe seama politicilor adoptate de guvernul Boc şi continuate de guvernele Ungureanu şi Ponta, reamintind totodată că principalul motiv al îmbunătăţirii acestor indicatori a fost reprezentat de măsurile de austeritate adoptate în 2010, printre care se află tăierea salariilor bugetare cu 25%. Analiştii spun însă că discursul preşedintelui a fost unul cu o logică exclusiv politicianistă, iar indicatorii economiei reale nu sunt deloc îmbucurători. „Economia nu o duce bine, iar cei care se află la conducerea ţării ştiu acest lucru foarte bine, de acest lucru îşi pot da seama dacă se uită la propriile afaceri sau la afacerile rudelor. Politicienii nu ştiu şi nu înţeleg economie, iar jumătate din discursul preşedintelui a fost menit să apere ce a fost pe vremea lui şi să arate că guvernului Ponta îi merge bine ca urmare a măsurilor dure luate de guvernul Boc. Mesajul preşedintelui către Ponta a fost ceva de genul: nu critica discursul ăsta, pentru că vei critica şi partea care te laudă pe tine“, este de părere Adrian Moraru, directorul general adjunct al Institutului pentru Politici Publice. În opinia sa, Traian Băsescu împreună cu gruparea de politicieni care a rămas în jurul lui şi cei din PSD şi-au dat seama că dacă se atacă unul pe altul este contraproductiv, iar prin astfel de discursuri ei se aliază într-un fel pentru a submina puterea PNL-ului.
Restrângerea activităţii anunţate de marile combinate din ţară - Oltchim şi ArcelorMittal-, ritmul scăzut al absorbţiei de fonduri europene, lipsa unor investiţii masive, închiderile de fabrici, sunt doar câţiva dintre indicatorii care arată că situaţia economică a ţării nu este foarte bună, spune Adrian Moraru.
Discursul preşedintelui se înscrie într-o logică exclusiv politicianistă, crede şi profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice. „Preşedintele caută să se reinventeze, caută valenţe magice, vrea să transforme negrul în alb şi întunericul în lumină. Nu prea îi ieşeau cifrele, deşi a încercat să înălbească o realitate economică sumbră. El încerca să justifice măsurile radicale greu de uitat de oameni. Poporul ar trebui să îi mulţumească pentru că a reuşit să menţină în cote controlabile indicatorii macroeconomici, însă nu cred că aceştia au fost rezultatul unei intervenţii magice a preşedintelui“, a spus acesta.
„Să nu uităm că măsurile luate atunci - tăierea salariilor şi creşterea TVA - erau din altă poveste, însă rolul de magician presupune lipsa de atenţie a celorlalţi“, a spus profesorul Dumitru Miron.
Analistul economic Aurelian Dochia consideră că unele din măsurile adoptate de guvern pentru stimularea creşterii economice au fost corecte, deşi unele programe nu au avut randamentul aşteptat. Totuşi, analistul apreciază că evoluţia România în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar este notabilă.
„Declaraţia preşedintelui cu privire la scăderea deficitului are două componente, una politică şi una care ţine de datele statistice. În ceea ce priveşte datele statistice este clar şi de necombătut că România a înregistrat o performanţă bună în ceea ce priveşte evoluţia deficitului bugetar în perioada de criză. S-a reuşit să se reducă controlat deficitul, chiar dacă datoria publică s-a dublat în această perioadă. Totuşi, trebuie să recunoaştem că performanţa este notabilă“, a spus Dochia.
Ce a spus Traian Băsescu, preşedintele României, şi care este realitatea
Eurostat a publicat cifrele anului 2012 şi este foarte important că România este înregistrată cu o datorie publică de 37,8% din PIB şi cu un deficit al bugetului de stat de 2,9%. Saltul de la 9% (în 2008) la 2,9% este enorm şi nu există niciun stat în Uniunea Europeană care să fi avut deficit de 9%, să-l reducă în interval de practic doi ani şi jumătate. A fost un efort uriaş pe care l-au făcut românii.
De fapt, deficitul bugetar de 9% din PIB nu a fost atins în 2008, ci în 2009, când au fost alegerile pentru preşedinţie. Este adevărat că a derapat deficitul şi în 2008 până la 5% pe ESA, mai ales că a fost un an de creştere economică de 7,3%.
Măsurile pe care le-am luat s-au dovedit corecte şi din punctul de vedere al pieţei forţei de muncă. România are unul din cele mai scăzute niveluri ale şomajului. Tot din Eurostat - această cifră e pentru februarie, dacă nu mă înşel - deci 6,7% şomajul, în timp ce şomajul mediu la nivelul UE e 10,9%.
Deşi şomajul a scăzut în statistici, numărul de locuri de muncă nou- create nu a crescut foarte mult, economia reuşind să recupereze în ultimul an doar 100.000 din cele 600.000 de joburi pierdute în criză. În decembrie 2008 erau 4,8 milioane de angajaţi, iar în februarie 2013 mai sunt doar 4,2 milioane de angajaţi.
Afirm fără reţineri că România are toate condiţiile să aibă o creştere economică de peste 2 procente anul acesta. Fără să mă bazez neapărat pe recolta care se prefigurează a fi bună în agricultură, dar avem foarte mulţi bani la dispoziţie de la Uniunea Europeană.
Prognoza de creştere economică a preşedintelui este mai optimistă decât cea a analiştilor locali, dar şi a Guvernului, care spun că PIB va creşte cu 0,5 – 1,6% anul acesta.
Miza pe o eventuală creştere economică provenită din absorbţia de fonduri UE este destul de nerealistă, având în vedere că, în primele trei luni ale anului, rata de absorbţie a fondurilor structurale a crescut cu doar 1,58% (303 mil. euro).
România are nevoie de un efort spectaculos pentru ca rata totală de absorbţie să atingă 45-50% la finele anului, de la 13% în prezent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
