Satele din judeţele Mureş şi Braşov sunt tranzitate anual de mii de turişti veniţi din ţări precum Franţa, Anglia, Austria, Italia, Germania sau Polonia, care lasă localnicilor într-un sejur de trei zile aproximativ 700 de lei pe cazare, plimbări cu căruţa sau produse fabricate în gospodăriile autohtone.
Mariana Purghel face de peste 15 ani papuci din pâslă pentru turiştii care vin în Viscri (judeţul Braşov) şi pentru că i-a impresionat cu designul lor, are în prezent comenzi în Germania de peste 150 de perechi pe an. Preţul unei perechi porneşte de la 65 de lei şi poate ajunge la 110 lei.
„Am început să lucrez în anul 2000 şosete, căciuli şi mănuşi pe care le vindeam ulterior turiştilor. Apoi am învăţat dintr-o carte câteva modele de papuci din pâslă, iar acum îi confecţionez, alături de 120 de femei, atât pentru turiştii români, cât şi pentru cei stăini.“ Fiecare femeie lucrează la confecţionarea papucilor, în medie, opt ore pe zi. Pe lângă această activitate, Mariana Purghel se ocupă de un magazin din Viscri în care vinde, pe lângă cafea şi sucuri naturale, borcănele de dulceaţă şi siropuri din fructe de sezon, al căror preţ porneşte de la 20 de lei. „Am transformat un atelier de fierărie al soţului meu într-un magazin în care să ne putem vinde produsele şi am făcut mulţi turişti să se întoarcă la noi.“
În ultimii ani 400 de localnici din 29 de sate din zonă s-au înscris la cursuri pentru meşteşugari. Dintre aceştia, 60 s-au făcut ulterior PFA, 28 SRL, iar restul s-au angajat la diferite societăţi, după cum spune Caroline Fernolend, managing director al MET (Mihai Eminescu Trust), o organizaţie care a început să atragă primele fonduri pentru investiţii în satele săseşti încă din anii 1990.
„Fiindcă nu am avut succes cu autorităţile noastre locale, la început invitam fiecare străin şi încercam să-l motivez să ne ajute şi aşa am reuşit să înfiinţăm Fundaţia Mihai Eminescu din România. Le-am spus că avem două nevoi: una este aceea că oamenii nu au un loc de muncă, iar a doua este aceea că avem un patrimoniu care are nevoie să fie reabilitat. Atunci am creat cursuri pentru zidari, dulgheri“, a spus Caroline Fernolend.
Rozalia Anghel din Criţ (judeţul Braşov) şi-a transformat locuinţa, la fel ca alţi localnici, într-o pensiune de două margarete în care primeşte turişti din toate colţurile Europei. „Primii turişti pe care i-am cazat la noi, în 2004, au fost cei aduşi de prinţul Charles. Acum primim oaspeţi din Austria, Elveţia, de peste tot din Europa. Unii vin la noi doar la masă şi apoi pleacă“, a spus Rozalia Anghel.
Pensiunea Rozalia este situată în apropierea şoselei care leagă Sighişoara de Braşov şi are o capacitate de 10 locuri de cazare. Pe lângă această activitate, localnica se ocupă şi cu fabricarea produselor naturiste pe care le vinde vecinilor sau turiştilor.
„Turiştii iau cu ei din produsele noastre, iar dacă vin în grupuri, de obicei cumpără câte două borcane de dulceaţă sau compot.“ Un borcan de 200 de grame de dulceaţă costă 8 lei, iar preţul creşte pentru cantităţile mai mari.
Dintre turiştii străini, francezii vin de obicei în familii, iar germanii, austriecii şi elveţienii vin în grupuri mai mari, de până la 16 persoane. În grupuri mai mici tranzitează satele transilvănene şi polonezii sau austriecii.
Pentru o noapte de cazare în Viscri, turiştii plătesc între 110 şi 350 de lei, la care se mai adaugă şi costul unei plimbări cu căruţa sau al produselor cu care turiştii se întorc în ţara lor, care poate ajunge la 100 de lei.
Cele mai profitabile luni ale anului în care vin cei mai mulţi turişti sunt iulie şi august. „În aceste luni nu putem să primim atâţia turişti câţi vin. În casele noastre de oaspeţi nu există televizor. Obligăm părinţii şi copiii să facă activităţi în aer liber, să se plimbe, pot face o cărămidă şi o ţiplă“, a povestit Caroline Fernolend.
Până în prezent ea spune că a reuşit, alături de cei 7 angajaţi ai asociaţiei, să atragă în satele din Transilvania, mai ales în judeţele Mureş şi Braşov, investiţii de peste 10 milioane de euro, la un număr de 1.200 de proiecte.
Cea mai mică investiţie a asociaţiei a fost reabilitarea unei case cu 39.000 de euro.
La polul opus a fost reabilitarea conacului de la Mălâncrav, cu o investiţie de 900.000 de euro. Acum, conacul are 5 camere şi o bibliotecă care pot fi închiriate de turişti pentru o săptămână cu 2.000 de euro.
Caroline Fernolend spune că sunt foarte mulţi oameni dornici să închirieze conacul, unde nu pot avea acces la internet sau alte facilităţi ale vieţii moderne. Doar în Criţ vin peste 4.000 de vizitatori anual, iar la Viscri sunt 17.000.
„Cu banii strânşi, oamenii îşi îmbunătăţesc condiţiile de trai, investesc în locuinţe, puţini pleacă în vacanţe.“
