• Leu / EUR4.8806
  • Leu / GBP5.7514
  • Leu / USD4.8447
ZF 24

Miza financiară a descentralizării: 600 mil. lei şi 14.000 de angajaţi, transferaţi de la ministere la consiliile judeţene

Miza financiară a descentralizării: 600 mil. lei şi 14.000 de angajaţi, transferaţi de la ministere la consiliile judeţene

Autor: Adelina Mihai, Iulian Anghel

19.11.2013, 20:31 2275

Aplicarea legii înseamnă trecerea unor fonduri de  600 de milioane de lei şi a 14.000 de angajaţi din structurile administraţiei cen­trale în cele judeţene, însă analiştii se declară sceptici cu privire la modul în care a fost făcut acest proiect. Premierul Vic­tor Ponta a spus că funcţionarii „cu putere“ din ministere s-au opus acestui proiect, care este însă o ruptură de trecutul comunist. Statul nu dispare, a promis premierul, iar descentralizarea îi apropie pe oameni de administraţie.

Ideea descentralizării este mai mult decât bine-venită, însă puterea de decizie şi banii ar fi trebuit redirecţionaţi către marile oraşe, către „polii“ de dezvoltare, şi nu către judeţe, este de părere Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice.

Proiectul nu este bine reglementat în stadiul în care a ajuns în Parlament, ar mai fi trebuit dezbătut, iar modul în care se face alocarea banilor acoperă eşecul proiectului regionalizării, prin care au existat posturi de conducere „pro­mise“ unor baroni locali, spune profesorul Mircea Coşea.

 

Guvernul a trecut la „marea descentralizare“: 14.000 de oameni din ministere, zeci de instituţii şi sute de clădiri trec la judeţe

Transferul financiar înseamnă 600 milioane de lei anual trecute din bugetul central pentru funcţionarea acestor instituţii la bugetele judeţelor - transfer prevăzut deja în proiectul legii bugetului pentru 2014.

În plenul reunit al celor două camere parlamentare premierul Victor Ponta a susţinut că măsura guvernului său reprezintă o ruptură de trecutul comunist al statului supercentralizat, pentru că, spune el, legea cadru a descentralizării adoptată acum şapte ani nu a mai fost urmată de niciun alt proiect concret.
 

Ponta dă asigurări că statul nu dispare

Acoperind un posibil unghi de atac – slăbirea statului prin descentralizare – premierul a spus că statul rămâne la locul lui, cu ceva mai puţine atribuţii, dar măsura va apropia administraţia locală de cetăţean.

„A existat o mare reticenţă faţă de ideea de descentralizare, apă­rută din aparatul birocratic din ministere. Au fost bătălii importante cu armatele de funcţionari din ministere care, evident, nu vor să dea nimic din puterile pe care le au.“

Însă argu­men­tul premierului privind motivul pentru care a adoptat procedura angajării răspunderii în faţa Parlamentului şi nu procedura normală a dezbaterilor parlamentare a fost politic şi nu tehnic. Premierul a susţinut că preşedintele Traian Băsescu este un sabotor şi îi blochează proiectele atacându-le la Curtea Consti­tu­­ţională. Altminteri, a susţinut el, ar fi trecut proiectul prin Parlament.

Proiectul a fost criticat de unii analişti, chiar şi partizani ai descentralizării.

„O descentralizare este absolut necesară într-un stat membru al Uniunii Europene, însă trebuie luat în considerare când, cum şi de ce s-ar face un astfel de proiect. Părerea mea este că acest proiect s-a făcut prea repede“,  a comentat profesorul universitar Mircea Coşea.

Alţi observatori au criticat proiectului ceea ce ei numesc lipsa de viziune.

„Nu vedem o viziune, este o cârpeală şi o modalitate de a compensa ceea ce nu s-a putut oferi prin regionalizare.  Discu­ţi­ile trebuiau făcute într-un cadru mai larg, să fie făcute în contextul regionalizării“, spune Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului de Politici Publice (IPP).
 

Ce se transferă

USL are acum un sprijin parlamentar enorm, de 70%. Procedura folosită de guvern -  angajarea răspunderii - eludează discuţiile în Legislativ. Potrivit Consti­tuţiei, dacă în termen de 3 zile de la angajarea răspunderii nu este depusă o moţiune de cenzură sau o moţiune depusă nu este votată, proiectul pentru care a fost angajată răspunderea este adoptată fără dezbatere. Opoziţia nu are nici măcar voturile necesare pentru a iniţia o moţiune de cenzură.

În aceste condiţii, proiectul descentralizării va fi aprobat cu tot ceea ce înseană el. Astfel, de la ministere vor pleca spre administraţia locală mai multe zeci de instituţii, iar cheltuielile de personal vor trece de la bugetul instituţi­ilor/acti­vi­tă­ţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii la bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale. Pe lângă transferul de resurse, consiliile jude­ţe­ne primesc dreptul de a stabili taxe şi tarife legate de prestarea unor servicii în cadrul direcţiilor judeţene ale căror activitate o coordonează în urma reorganizărilor prevăzute în lege.

De la Ministerul Agriculturii pleacă la nivel judeţean direcţiile agricole judeţene. De la Ministerul Culturii sunt transferate direcţiile judeţene pentru cultură, de la Turism direcţiile judeţene pentru turism, de la Sport direcţiile judeţene de sport şi tineret, de la Educaţie o parte dintre palatele, cluburile copiilor şi elevilor şi cluburile sportive şcolare. De asemenea, direcţiile judeţene pentru protecţia mediului trec la nivel local.

Direcţiile de sănătate publică jude­ţene sunt transferate de la ministerul de resort la judeţe, cu excepţia activităţilor de inspecţie, control şi laborator. Compania de stat Metrorex trece de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii (1 ianuarie 2014).
 

Sute de clădiri intră în patrimoniul local

Toate imobilele în care funcţionează aceste  instituţii vor fi transferate la nivel local. Premierul Ponta a declarat ieri că va cere miniştrilor să verifice care dintre funcţionarii din ministere nu au vrut să ajute la identificarea imobilelor pentru care atribuţiile de administrare vor fi cedate în teritoriu, arătând că la elaborarea proiectului au fost multe greşeli aparent neintenţionate. În faţa Parlamentului, premierul a susţinut că descentralizarea va conferi mai multă autoritate aleşilor locali şi va rupe definitiv România de trecutul centralist comunist.

Adrian Moraru de la IPP spune: „Cea mai mare problemă a actualului proiect de descentralizare este faptul că se face la nivel judeţean, în nicio ţară civilizată nu s-a făcut descentralizare la nivel de judeţe. Dacă România vrea să se dezvolte, trebuie să o facă prin oraşele sau municipiile mari, care au oameni cu 10 ani înainte în materie de expertiză în administraţie faţă de cei din consiliile judeţene.“ Moraru arată că centrele urbane mari sunt motorul României în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, oraşe ca Ploieşti, Constanţa, Braşov, Oradea, Iaşi sau Cluj sunt polii de dezvoltare ai ţării. În jurul acestora trebuie făcută descentralzarea.

Dar: „Se merge pe o politică prin care se dau competenţe şi bani la judeţe ca să ţină comunele în picioare, însă să nu uităm că 3.000 de comune nu reuşesc să colecteze decât 10% din cheltuielile pe care le au, deci practic nu reuşesc să strângă bani pentru a-şi plăti facturile la energie“.

Potrivit lui Moraru, cel mai surprin­ză­tor a fost că Poliţia nu a intrat în această descentralizare, în contextul în care 95% din munca depusă de poliţişti în România nu înseamnă activităţi de crimă organizată sau droguri, ci mici probleme de ordine publică.

El mai arată că absorbţia de fonduri europene nu are nicio legătură cu transferul de competenţe şi de bani de la central la local – cum s-a spus deseori: „Folosirea acestui argument este una dintre minciunile favorite ale lui Liviu Dragnea, pe care a folosit-o şi la proiectul de regionalizare. La Bruxelles nu s-a vorbit niciodată de necesitatea unui astfel de transfer pentru îmbunătăţirea absorbţiei“.

Potrivit profesorului universitar Mircea Coşea, care a fost membru al partidelor politice PDSR (până în 1997) şi apoi al PNL (până în 2007), proiectul, în stadiul actual, nu este bine reglementat, pentru că poate avea ca efect pervers o creştere a taxelor la nivel local. „Vor exista zone în care, prin descentralizare, lipsa de fonduri va fi atât de acută, încât sunt aproape sigur că se va recurge la creşterea unor taxe la nivel local. Toate argumentele din expunerea de motive de la această lege sunt lozinci, acest proiect nu este decât un sfert din ceea ce şi-a propus iniţial guvernul şi are caracter politic.“

O descentralizare este absolut necesară într-un stat membru al Uniunii Europene, spune Coşea, însă trebuie luat în considerare când, cum şi de ce s-ar face un astfel de proiect.

„Părerea mea este că acest proiect s-a făcut prea repede. Mi se pare îngrijorător că acest proiect a fost propus de guvern şi probabil că Parlamentul îl va aproba, pentru că se pare că nu mai are altă treabă decât anchetarea CEC Bank-ului. Dar legea are multe lipsuri. Ce se întâmplă dacă o decizie luată la nivel local are impact naţional, cum este cazul gazelor de şist sau proiectul Roşia Montana? Sunt destul de sceptic legat de această lege. Este în esenţă o baronizare, se vor crea şefi locali cu putere de decizie politică mult mai mare decât ne putem imagina astăzi.“

 

Ce se transferă de la ministere la consiliile judeţene
 

1) Direcţiile agricole judeţene (de la Ministerul Agriculturii)

      - Vor avea personalitate juridică şi vor fi finanţate integral din bugetul local al judeţului din sume acordate de la bugetul de stat.

      - Vor fi în subordinea consiliilor judeţene.

      - Vor prelua atribuţiile unor instituţii publice care se desfiinţează (oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene, casele agronomului şi camerele agricole judeţene, aflate în subordinea consiliilor judeţene).

      - Şefii direcţiilor agricole judeţene sunt numiţi prin concurs, după ce li se evaluează cunoştinţele şi abilităţile manageriale.

2) Direcţiile judeţene pentru cultură (de la Ministerul Culturii)

      - Trec din subordinea Ministerului Culturii în subordinea consiliilor judeţene şi vor fi finanţate din bugetele locale, în funcţie de alocarea primită de autorităţile locale.

3) Direcţiile judeţene pentru turism (de la Ministerul Turismului)

      - Consiliul judeţean preia toate atribuţiile specifice domeniului turismului din judeţ, având inclusiv posibilitatea de a emite avize pentru proiecte de construcţii care urmează să devină unităţi cu activităţi în domeniul turismului.

4) Măsuri de descentralizare în domeniul învăţământului preuniversitar (de la Ministerul Educaţiei)

      - O parte dintre palatele, cluburile copiilor şi elevilor şi cluburile sportive şcolare se transferă autorităţilor administraţiei publice locale.

      - Cluburile copiilor şi elevilor şi cluburile sportive şcolare vor fi finanţate integral din bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrative-teritoriale.

      - Inspectoratele şcolare, casele corpului didactic şi Palatul Copiilor vor fi în continuare finanţate din bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei Naţionale.

5) Direcţiile judeţene pentru protecţia mediului (de la Ministerul Mediului)

      - Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului trec din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului în subordinea consiliilor judeţene şi vor fi finanţate din bugetul local al judeţului, inclusiv din sume defalcate alocate de la bugetul de stat.

      - Vor funcţiona ca direcţii judeţene pentru protecţia mediului.

      - În cadrul consiliilor judeţene se vor înfiinţa şi structuri pentru pescuit şi acvacultură, cu preluarea personalului din structurile teritoriale aflate în structura Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

      - Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” rămâne sub coordonarea administraţiei publice centrale.

6) Utilizarea plajei Mării Negre (de la Ministerul Turismului)

      - Dreptul de administrare asupra unor plaje se transferă, cu excepţia celor implicate în proiecte cu finanţări nerambursabile, din Administraţia Naţională Apele Române către autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrative-teritoriale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.

      - Consiliile locale sunt titularii dreptului de administrare a plajelor cu destinaţie turistică.

      - Administraţia Naţională „Apele Române”, prin Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral, se ocupă de întreţinerea şi ecologizarea plajelor, cu excepţia celor cu destinaţie turistică, iar aceste lucrări sunt finanţate din bugetul propriu.

7) Direcţiile de sănătate publică judeţene (de la Ministerul Sănătăţii)

      - Trec din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a consiliilor judeţene, cu excepţia activităţilor de inspecţie, control şi laborator.

      - Sunt finanţate din bugetele locale ale judeţelor, inclusiv din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

      - Şefii direcţiilor judeţene de sănătăte publică sunt numiţi prin hotărâre a consiliului judeţean (în Bucureşti, şeful este numit în urma unei dispoziţii a primarului general al municipiului Bucureşti).

8) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret (de la Ministerul Tineretului şi Sportului)

      - Trec din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului şi se reorganizează ca servicii publice de interes judeţean în subordinea consiliilor judeţene, cu personalitate juridică.

      - Sunt  finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetele locale ale judeţelor, inclusive din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

9) Descentralizarea în domeniul transporturilor (de la Ministerul Transporturilor)

      - Compania de stat Metrorex trece de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.11.2013

Citește și
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8806
Diferență: 0,0266
Ieri: 4.8793
Azi: 4.8447
Diferență: 0,9144
Ieri: 4.8008
Azi: 5.7514
Diferență: -0,5619
Ieri: 5.7839
Azi: 5.0668
Diferență: 0,6816
Ieri: 5.0325