Este suficient să privim către nord-estul graniţelor României pentru a vedea şi simţi cât de importante sunt pentru bunăstarea unei naţiuni stabilitatea politică, robusteţea instituţiilor şi un sistem democratic solid.
Investitorii, antreprenorii, consumatorii preferă stabilitatea şi predictibilitatea, iar acest fapt în sine contribuie la creştere economică, la prosperitate. În cele din urmă, „instinctul animalic“ contează în ecuaţia economiei şi a prosperităţii, aşa cum au demonstrat-o prin geniul lor Akerloff şi Shiller în lucrările care le-au adus premiul Nobel.
Într-o economie, eliberarea de statu-quo poate fi profitabilă şi poate duce la descoperiri extraordinare. Fie că afectează percepţia precum în abordarea lui Clinton „Economy, stupid“, fie că atinge şi distruge vechiul sistem din rădăcini, cum a făcut profesorul Balcerowicz prin terapia de şoc aplicată Poloniei la începtul anilor ’90, fie că schimbă cu totul direcţia ca Abenomics-ul japonez, ideea de a pune sub semnul îndoielii motivele stagnării şi a genera schimbări este plină de beneficii nebănuite.
Acum avem şansa să facem acest lucru în România, cel puţin în ceea ce priveşte piaţa de capital. Iar acest fapt este în interesul investitorilor de pe piaţa de capital şi nu numai. Sectorul financiar este parte integrantă din viaţa socială şi economică ce susţine inovaţia, antreprenoriatul şi capitalul intelectual, aducând capitalul financiar fără de care dezvoltarea nu este posibilă. Piaţa de capital poate juca acelaşi rol inovator, de avangardă a progresului. Nu există garanţii, dar totul este realizabil dacă acţionăm înţelept şi consecvent.
Am evitat să compunem o „strategie“ elegantă pentru piaţa de capital românească. Această piaţă arată astăzi ca o flotă mică de aeronave cu probleme tehnice. Logic vorbind, există o singură strategie ce poate fi aplicată de urgenţă: repararea tuturor aeronavelor. Din acest motiv, am demarat un proces de cercetare prin care am scos la iveală deja celebrele opt bariere care nu permit pieţei de capital să-şi ia zborul. Dar trebuie spus că aceste opt bariere nu îşi merită faima - ele ar trebui să fie eliminate cât mai repede. Răspunsul şi angajamentele venite din zona politică şi a reglementatorilor au fost, până acum, mai mult decât promiţătoare. Lucrăm în continuare la acest proiect, pe care îl puteţi găsi în întregime pe www.RoCapMrktModern.
Spaţiul informatic din jurul Bursei de Valori Bucureşti se îmbunătăţeşte. Investitorii au acum la îndemână noi instrumente de utilizare a datelor din piaţă, cum ar fi aplicaţia pe mobil a BVB. În 2013, 25% din valoarea tranzacţionată - aşa cum am descoperit prin cercetarea efectuată de membrii BVB - a fost generată de investitori individuali. Aceeaşi marjă din valoarea tranzacţionată, şi chiar mai mult ca număr de tranzacţii, a fost realizată prin internet. Exact pentru această comunitate de investitori încercăm să oferim un acces mai bun la informaţiile din piaţă. Începând din iunie 2014 vom furniza investitorilor şi companiilor listate o platformă inovatoare, care să acţioneze ca cea mai modernă punte de legătură între aceste două grupuri de participanţi din piaţa de capital.
Am avut câteva discuţii foarte bune cu brokeri de talie mondială, care, cu toate că sunt precauţi cu privire la potenţialul pieţei de capital locale, sunt interesaţi să vină în România. Am avut recent şi câteva companii care fie au navigat către piaţa principală, lăsând în urmă aşa-zisa „gaură neagră“ Rasdaq, fie au debutat direct pe pieţele BVB. Alţii le vor călca pe urme, mai ales când vor începe să vadă spre ce se îndreaptă piaţa de capital. Printr-o cooperare şi comunicare ambiţioase cu ASF, încercăm adoptarea unor măsuri de restructurare a instrumentelor pieţei şi a soluţiilor oferite participanţilor. Iar unele din aceste măsuri sunt gata să fie aplicate.
Până când vom ajunge să vedem toate aceste aspecte reflectate în cifra de afaceri a pieţelor locale – dependenţi fiind de situaţia macroeconomică, tendinţele globale şi evoluţiile politice – cu siguranţă este nevoie de timp. Vorbim de un mecanism complex, la scară mare, nu de brutăria de la colţ. Educarea şi conştientizarea acestor lucruri, fapt ce ne preocupă în mod constant, ar trebui să înglobeze şi aceste realităţi ale funcţionării pieţelor. Lipsa educaţiei cu privire la piaţa de capital, transformată cu intenţie în ignoranţă, frânează modernizarea climatului. Iar acest fapt este dăunător atât pentru investitori, cât şi pentru oamenii de afaceri.
Când vorbim de crearea unei noi realităţi, inamicul cel mai greu de învins este falsa percepţie că o schimbare radicală poate să aibă loc peste noapte. Nimic din ce este cu adevărat valoros nu se construieşte peste noapte. Avem nevoie de timp dar nu ca să-l „luăm“ în sensul englezescului „take your time“, ci ca să fim siguri că scuturarea de vechiul sistem, de statu-quo, este făcută bine şi cu atenţie. Iar acest fapt nu se poate întâmpla atât timp cât căutăm mereu nod în papură. Trebuie să învăţăm că şi criticile trebuie să fie constructive. Cel mai uşor lucru este să distrugem. Iar cel mai greu este să punem ceva durabil, valoros, în loc.
Ceea ce încercăm acum este să invităm atât profesioniştii de top cât şi debutanţii să joace tenis pe terenul nostru. Dar întâi trebuie să reparăm căile de acces şi întreg sistemul care reglementează modul în care furnizăm serviciile acestor jucători - iar asta presupune eliminarea celor opt bariere. În al doilea rând, trebuie să refacem terenul de tenis - foarte important, dacă vrem să găzduim aceste jocuri. De acest fapt se ocupă acum BVB. În al treilea rând, trebuie să avem grijă de gazonul în sine. Adică să construim o cultură a pieţei de capital. Nu avem 300 de ani la dispoziţie să îl udăm şi să tundem iarba încât să avem un gazon de categoria Wimbledon. Nimeni nu aşteaptă atât de mult. Iar o terapie de şoc este exclusă din start. Avem nevoie de răbdare.
De asta avem nevoie. Puţină răbdare, muncă şi energie cât cuprinde.
Ludwik Sobolewski este CEO al Bursei de Valori Bucureşti
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.04.2014
