Operatorii economici trebuie să acorde o importanţă deosebită cerinţelor de transparenţă, cuprinse în legislaţia pentru protecţia consumatorilor, încă de la momentul redactării şi încheierii contractelor între profesionişti şi consumatori, arată o analiză a casei de avocatură PeliPartners.
Specialiştii PeliPartners atrag atenţia că lipsa unei evaluări aplicate a legislaţiei de protecţia consumatorilor prin raportare la specificul activităţii unui operator economic poate să ducă la posibile limitări ale drepturilor acestora.
„La nivel european, Directiva nr. 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii stabileşte cu titlu general că, în cazul contractelor în care toate clauzele sau o parte a acestora sunt prezentate consumatorului în scris, acestea trebuie întotdeauna să fie redactate într-un limbaj clar şi inteligibil.
Pe plan intern, directiva este transpusă de Legea nr. 193 din 2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, care nuanţează cerinţele la care operatorii economici trebuie să fie atenţi atunci când intenţionează să încheie contracte cu consumatorii. Conform acesteia, contractele vor cuprinde clauze clare, fără echivoc şi pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate”, a explicat Cătălina Burcă-Andonie, Associate PeliPartners.
Cerinţele de transparenţă pot fi înţelese mai aplicat prin analiza orientărilor emise de Comisia Europeană pe acest subiect, cât şi a recomandărilor autorităţilor de protecţia consumatorilor din alte state europene.
Îndrumările Comisiei Europene privind cerinţele de transparenţă
Comisia Europeană vine în ajutorul operatorilor economici indicând în cuprinsul Orientărilor privind interpretarea şi aplicarea Directivei privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii factorii, care ar putea fi relevanţi pentru a stabili dacă o clauză contractuală dată este clară şi inteligibilă şi, deci, dacă aceasta respectă cerinţele de transparenţă:
- posibilitatea reală a consumatorului de a se familiariza cu o clauză contractuală înainte de încheierea contractului; această cerinţă ar include şi întrebarea dacă consumatorul a avut acces la clauza/ (-ele) contractuală/ (-ale) şi a avut posibilitatea de a o/ (le) citi i se raportează inclusiv la orice documente suplimentare sau anexe;
- inteligibilitatea clauzelor individuale, pe baza clarităţii formulării acestora şi a specificităţii terminologiei utilizate, precum şi, dacă este cazul, prin coroborare cu alte clauze contractuale; în acest sens, operatorii trebuie să ia în considerare poziţia sau perspectiva consumatorilor cărora li se adresează clauzele relevante; acest aspect ar include şi întrebarea dacă consumatorii cărora li se adresează clauzele relevante sunt suficient de familiarizaţi cu limbajul în care sunt redactate clauzele;
- modul în care sunt prezentate clauzele contractuale; acesta ar putea include aspecte precum:
- claritatea prezentării vizuale, inclusiv dimensiunea corpului de literă;
- dacă un contract este structurat logic şi dacă se acordă ponderea cuvenită prevederilor importante; fără ca acestea să fie ascunse printre altele;
- dacă clauzele sunt incluse într-un contract şi într-un context în care se poate aştepta în mod rezonabil să fie prezente, inclusiv în coroborare cu alte clauze contractuale etc.
„Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a clarificat în acelaşi timp în mod constant în practica sa că, pentru ca o clauză contractuală să fie transparentă, nu este suficient ca aceasta să aibă un caracter inteligibil pe plan formal şi gramatical, ci este necesar ca consumatorii să fie în măsură să evalueze consecinţele economice ale clauzei sau contractului în cauză”, a explicat Cătălina Burcă-Andonie.
Această interpretare largă a transparenţei implică faptul că operatorii economici trebuie să furnizeze consumatorilor informaţii clare cu privire la condiţiile contractuale şi la implicaţiile/ consecinţele acestora înainte de încheierea contractului, test care se poate dovedi a fi împovărător fără o consultaţie juridică de specialitate.
Recomandările autorităţilor europene de protecţia consumatorilor
Autoritatea responsabilă pentru protecţia consumatorilor din Marea Britanie a publicat o listă cu sfaturi şi aspecte considerate esenţiale pentru operatorii economici care relaţionează direct cu consumatorii, recomandându-le acestora să:
- respecte interesele consumatorilor; să nu folosească termeni şi condiţii pe care compania însăşi nu i-ar accepta;
- trateze în mod deschis şi corect termenii şi condiţiile cu consumatorii; să nu se ascundă formulări importante şi să nu fie folosite litere mici care i-ar putea surprinde sau induce în eroare pe consumatori; formulările care au un impact semnificativ asupra consumatorilor ar trebui să le atragă atenţia în mod special;
- fie evitat limbajul juridic sau jargonul; este important să fie utilizat un limbaj simplu, pe care orice persoană obişnuită îl poate înţelege;
- se folosească contracte scrise şi clar definite în cazul tranzacţiilor complexe;
- li se acorde consumatorilor timp pentru a citi şi a înţelege termenii înainte de încheierea contractului; acest lucru poate presupune inclusiv explicarea formulărilor importante care pot fi dificil de înţeles;
- acorde o atenţie deosebită formulărilor care, de exemplu, limitează întinderea răspunderii operatorului, transferă asupra consumatorului riscuri pe care acesta nu le poate controla, permit modificarea contractului, impun sancţiuni financiare - de exemplu prin perceperea unor taxe de anulare - sau permit păstrarea plăţilor anticipate sau reînnoirea automată a contractului.
Recomandări similare de transparenţă au fost emise şi de autoritatea pentru protecţia consumatorilor din Olanda.
Aceasta a elaborat şi publicat un ghid adaptat la modificările apărute în piaţă odată cu evoluţia comerţului online, punând accent pe limitele pe care operatorii economici trebuie să le respecte în procesul de persuadare a consumatorilor.
În ceea ce priveşte cerinţele de transparenţă, respectiv atunci când evaluează dacă au fost omise sau ascunse informaţii esenţiale, autoritatea analizează contextul real şi limitele suportului utilizat. Din perspectiva autorităţii, pe un site web, un operator economic este aproape întotdeauna în măsură să ofere informaţiile esenţiale.
Autoritatea susţine că ar fi benefic pentru consumatori dacă aceste informaţii ar fi prezentate în mai multe straturi: informaţiile esenţiale să fie vizibile în mod clar în ofertă, cu posibilitatea de a accesa printr-un link diferit informaţiile suplimentare. În acest context, analiza PeliPartners arată că penalităţile semnificative care ar putea fi aplicate consumatorului de furnizor ar trebui reflectate în mod clar în ofertă, astfel încât consumatorul să îşi poată modela comportamentul sau să poată compara oferte care includ astfel de penalităţi.
În acelaşi timp, în cazul în care un operator economic utilizează, de asemenea, o aplicaţie, o prezentare stratificată a informaţiilor ar putea depăşi limitările unui ecran mai mic, motiv pentru care diferitele mijloace de comunicare pot necesita abordări diferite pentru informarea corectă a consumatorilor.
De ce este importantă respectarea cerinţei de transparenţă?
Lipsa de transparenţă nu conduce automat la constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale. Acest lucru înseamnă că, după ce s-a stabilit că o clauză contractuală nu este redactată într-un limbaj clar şi inteligibil, caracterul abuziv al acesteia trebuie apreciat în funcţie de posibilitatea de a provoca un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din contract, în detrimentul consumatorului. În oglindă, clauzele contractuale care sunt perfect transparente pot fi abuzive prin conţinutul lor dezechilibrat.
Cu toate acestea, în măsura în care clauzele contractuale nu sunt clare şi inteligibile, adică în cazul în care vânzătorii şi furnizorii nu respectă cerinţele de transparenţă, această circumstanţă poate contribui la constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale, sau poate chiar să indice caracterul abuziv al acesteia. Pentru tranzacţiile efectuate online, credem că trebuie analizate riscurile la care se poate expune furnizorul bunului sau serviciului, respectiv distribuitorul / agentul / furnizorul platformei pe care aceste bunuri sau servicii se tranzacţionează. Astfel, furnizorul serviciului ar putea rămâne responsabil pentru caracterul abuziv al unei clauze contractuale şi lipsa de transparenţă dacă serviciul a fost contractat prin intermediul unui agregator / platforme online care nu a afişat vizibil condiţiile relevante pentru consumator.
Pentru evitarea oricăror interpretări în defavoarea operatorilor economici în ceea ce priveşte transparenţa clauzelor contractuale utilizate, este recomandabil ca aceştia să verifice constant atât termenii şi condiţiile utilizate în relaţia cu consumatorii, cât şi pe cei care stabilesc relaţia de intermediere, pentru a reconfirma încadrarea clauzelor în limitele cerinţelor şi standardelor în domeniu.
