Scăderea populaţiei Chinei a accelerat semnificativ, cu un al doilea an de natalitate scăzută la un nivel record, scrie The Guardian.
Numărul total de persoane din China a scăzut cu 2,75 milioane - sau 0,2% - până la 1,409 miliarde în 2023, a anunţat marţi Biroul Naţional de Statistică. Scăderea a depăşit-o pe cea înregistrată în 2022, de aproximativ 850.000 de persoane - primul moment istoric când populaţia înregistrată a scăzut de la decesele în masă cauzate de foametea din epoca Mao.
În 2023, numărul total de decese a crescut cu 6,6%, la 11,1 milioane, rata mortalităţii atingând cel mai ridicat nivel din 1974, în timpul revoluţiei culturale. În acelaşi timp, numărul naşterilor a scăzut cu 5,7%, la 9,02 milioane. Rata natalităţii a înregistrat un nivel record negativ la nivel istoric, de 6,39 naşteri la 1.000 de persoane, în scădere de la o rată de 6,77 naşteri în 2022.
China se luptă de ani de zile cu tendinţele care au dus la îmbătrânirea populaţiei, tendinţe determinate de politicile anterioare de control al populaţiei şi de o reticenţă tot mai mare în rândul adulţilor tineri de a avea copii. În 2023, a fost depăşită de India ca fiind cea mai populată naţiune din lume, potrivit estimărilor ONU.
Oficialii chinezi se tem de impactul pe care această „bombă cu ceas demografică" l-ar putea avea asupra economiei, costurile în creştere ale îngrijirii persoanelor în vârstă şi ale sprijinului financiar riscând să nu fie acoperite de o populaţie de contribuabili aflată în scădere. Academia chineză de ştiinţe, administrată de stat, a prezis că sistemul de pensii, în forma sa actuală, va rămâne fără bani până în 2035. Până atunci, numărul persoanelor din China cu vârsta de peste 60 de ani - vârsta naţională de pensionare - va creşte de la aproximativ 280 de milioane la 400 de milioane.
Politicile propuse de conducere fie nu fost suficient de convingătoare pentru sporirea natalităţii, fie nu au fost implementate în mod corespunzător de către guvernele locale, care suferă de deficit bugetar după ani de zile în care au fost nevoite să gestioneze sistemul agresiv „Covid-zero”.
Oamenii invocă frecvent costul ridicat al vieţii în China - în special în marile oraşe - precum şi sprijinul slab acordat femeilor în ceea ce priveşte locurile de muncă, ca motive pentru a nu avea copii. Rolurile tradiţionale de gen şi aşteptările familiale au contribuit, de asemenea, la evoluţia situaţiei prezente.
