Grecia este doar una dintre cele mai recente veşti bune care vin din zona euro. În ianuarie, banca spaniolă Bankia, salvată prin naţionalizare, a reuşit să se recapitalizeze prin emiterea de obligaţiuni negarantate. De atunci, Madridul a vândut acţiuni Bankia pe pieţele internaţionale. Şi alte bănci spaniole, dar şi greceşti, italiene şi chiar austriece şi-au majorat capitalul. Achiziţionarea titlurilor bancare reprezintă o dovadă mai puternică decât cumpărarea de obligaţiuni suverane că investitorii au încredere deoarece titlurile bancare nu sunt garantate de BCE.
Încredere că economiile vor creşte mai puternic decât o arată prognozele
Alte veşti bune vin de pe piaţa muncii, unde ratele şomajului din Grecia şi Spania încep să se retragă de la cotele record. Scăderea şomajului impulsionează încrederea populaţiei în economie şi implicit cheltuielile.
În acest context în ultimele şase luni prognozele de creştere economică au fost îmbunătăţite consistent. Factorii de decizie de la Berlin, Madrid, Lisabona, Paris şi din alte capitale europene se arată încrezători că economiile vor creşte mai puternic decât o arată prognozele. Acesta este un semn că zona euro a învăţat că este important să ştie cum să gestioneze aşteptările.
La nivelul industriei, producţia uzinelor din zona euro a crescut în linie cu estimările în februarie, după stagnare în luna anterioară, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat.
Scenariile apocaliptice vehiculate în timpul crizei nu s-au împlinit. Zona euro şi-a rezolvat multe dintre probleme, spune un oficial francez de rang înalt. Deficitele bugetare în majoritatea ţărilor lovite dur de criză au scăzut la punctul în care nivelul datoriei raportat la PIB ar trebui să înceapă să scadă anul acesta, notează WSJ. Doar în Spania deficitul bugetar este o sursă serioasă de îngrijorare. De asemenea, mulţumită reducerii substanţiale a costurilor cu forţa de muncă în comparaţie cu cele din Germania, Europa de Sud devine mai competitivă la exporturi. Însă liderii europeni nu s-au culcat pe o ureche, mai ales cei din sud. O problemă arzătoare a rămas totuşi, aceea a datoriilor suverane. Datoria Greciei este de 172% din PIB, cea a Irlandei de 125%, a Portugaliei de 129%, a Italiei de 133% şi cea a Spaniei de 93%. În multe ţări este mare şi datoria privată. Toate fac ca aceste economii să fie vulnerabile la şocuri externe, fie că este vorba de înăsprirea politicii monetare în SUA şi încetinirea economiei chineze, fie de tensiunile din Ucraina. De asemenea, pentru a-şi reduce datoriile, populaţia va fi tentată să consume mai puţin.
