• Leu / EUR4.9474
  • Leu / GBP5.8404
  • Leu / USD4.7141
ZF 24

Şase ani de criză, recesiune şi austeritate n-au reuşit să înmoaie economia Greciei îndeajuns încât grecii să coboare la salariile sau averea românilor. Dar astăzi România are prima şansă să ia faţa Greciei la fotbal

Şase ani de criză, recesiune şi austeritate n-au reuşit să înmoaie economia Greciei îndeajuns încât grecii să coboare la salariile sau averea românilor. Dar astăzi România are prima şansă să ia faţa Greciei la fotbal

Autor: Bogdan Cojocaru

14.11.2013, 18:57 1540

Dacă la confruntările fot­balistice, cu 17 victorii şi doar cinci înfrângeri, România este net superioară Greciei şi prin urmare porneşte cu prima şansă în dubla barajului contând pentru CM de anul viitor din Brazilia, în cursa economiilor nici şase ani de criză severă, de recesiune adâncă şi măsuri de austeritate dureroase după standardele Occidentului nu au reuşit să reducă simţitor avansul imens pe care Grecia îl are în faţa României, cel puţin la PIB per capita, măsura bogăţiei unei ţări. Iar toate semnalele arată că Grecia este pe cale să reaccelereze.

Grecia este ţara europeană cel mai dur lovită de criză. Şase ani de recesiune au şters din economie aproape 25% şi au adus rata şomajului la cea mai ridicată cotă din Uniunea Europeană, de peste 27,5%. Şi mai gravă este situaţia din rândul tinerilor, unde una din două persoane nu are loc de muncă.

Cele două bailout-uri internaţionale de 240 miliarde de euro şi cea mai mare restruc­turare a datoriilor din istorie prin care Grecia a evitat falimentul financiar au forţat guvernul să reducă drastic cheltuielile şi, mai grav, să restructureze imensul aparat de stat care şi acum este cel mai mare angajator, asigurând peste un sfert din totalul locurilor de muncă din ţară. Pentru exemplificare, dacă în 2010 în Grecia 768.000 de persoane erau angajate oficial la stat, la începutul anului trecut numărul acestora scăzuse la aproximativ 706.000, iar autorităţile ateniene au în plan reducerea aparatului de stat cu încă 150.000 de salariaţi în viitorul apropiat, la o populaţie de 11 milioane, potrivit datelor Greek Reporter.

Concedierile au suprimat cererea in­ternă, firmele mici au falimentat, criza şi revoltele sociale au speriat turiştii, iar economia s-a prăbuşit. Spre comparaţie, în România şomajul nu depăşeşte 8%. În Grecia, mai gravă este situaţia în rândul tinerilor.

Toate acestea au făcut ca investitorii să nu mai perceapă Grecia ca pe o piaţă matură, ci ca pe una emergentă. România este considerată a fi o piaţă de frontieră, cu o treaptă mai jos faţă de Grecia.

Cu toate acestea, PIB-ul per capita al Greciei este de două ori şi jumătate mai mare decât cel al României, iar salariul minim lunar pe economie este de patru ori mai ridicat. Înainte de criză, Grecia era de trei ori mai bogată.


Protejatul zonei euro şi favoritul investitorilor

Dar Grecia îşi revine încet şi sigur. Petros Christodoulou, director executiv la  National Bank of Greece, subliniază că costurile la care se împrumută Grecia sunt simţitor mai mici decât erau la apogeul crizei, ceea ce reprezintă „o mare îmbunătăţire în percepţia pe care o au investitorii străini“.

„Am ieşit oare la lumină cu randamente de 8% la datoriile guvernamentale? Nu încă, dar suntem pe calea cea bună“, a spus el într-un interviu acordat CNN.

Christodoulou consideră că Grecia devine o ţară prietenoasă cu afacerile în condiţiile în care băncile şi statul vând active în eforturile de a strânge capital.
Dând la o parte optimismul pe care bancherul de la National Bank of Greece vrea să-l insufle, trebuie spus că vânzarea activelor de stat la comanda creditorilor internaţionali este un subiect delicat în Grecia, fiind considerată o ştirbire adusă suveranităţii naţionale. Atena a scos oficial la vânzare căi ferate, reţeaua conducte de gaze, loteria naţională, terenuri, clădiri, sta­ţiuni şi porturi, dar planurile de privatizare sunt întârziate de nehotărârea guvernului.

Acţiunile elene, care după declanşarea crizei au fost evitate de investitorii îngrijoraţi că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată şi deveni prima ţară care iese din zona euro, au ajuns cele mai profitabile din lume, odată cu apropierea de ieşirea din recesiune. Din 5 iunie 2012, cu două săptămâni înainte ca operatorul indicelui mondial MSCI să anunţe că va reclasifica Grecia drept piaţă emergentă, indicele ASE al bursei din Atena a crescut cu 146%, limitând pierderile avute faţă de nivelul record atins în 2007 la 79%.

Fondul de investiţii Paulson şi banca JPMorgan Chase au cumpărat acţiuni elene, pe fondul interesului exprimat de fonduri de investiţii pe pieţele emergente ca Renaissance Capital Holdings şi Templeton Emerging Markets Group.

„Acum nouă luni, sentimentul global era: nu vreau să ating nimic din Grecia, nici măcar iaurt. Acum investitorii nu mai vor să vadă altceva decât Grecia. Este o piaţă ciudată, în care se investeşte într-o economie dezvoltată, deşi cu probleme, care are aşteptări de creştere de tipul unei pieţe emergente, şi cu o monedă puternică“, a declarat Anthimos Thomopoulos, director general adjunct la Piraeus Bank în Atena, citat de Bloom­berg.

Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor este evidentă pe piaţa obligaţiunilor. Randamentul obligaţiunilor Greciei cu scadenţa la zece ani a scăzut la 8,31%, de la un maxim de 33,7% atins în martie 2012. Randamentul similar al României este de 5,4%.


Grecia face campioni în rândul speculatorilor

În aceste condiţii, cele mai performante fonduri de investiţii din lume, care au înregistrat randamente de peste 100% în ultimele 12 luni, sunt cele care au pariat pe obligaţiuni guvernamentale greceşti. Aceste fonduri de investiţii sunt deţinute de NBG Asset Management şi Eurobank Asset Management, cu sediile la Atena, şi au înregistrat cele mai bune randamente la nivel mondial în ultimele 12 luni, potrivit unui top realizat de Morningstar, preluat de Wall Street Journal. Fondurile au preluat obligaţiuni guvernamentale greceşti în perioada cea mai dificilă a crizei datoriilor de stat, când ceilalţi investitori se grăbeau să vândă de urgenţă aceste titluri.

Între timp, unele companii mari din Grecia au reuşit să emită obligaţiuni la costuri rezonabile, iar investitori de renume sunt din nou interesaţi de acţiuni greceşti.
Mark Mobius, managerul fondului Franklin Templeton, specializat în investiţii pe pieţele emergente, a declarat recent că inten­ţionează să cumpere acţiuni la companii greceşti pentru prima dată în ultimii 10 ani.

Apetitul investitorilor a fost şi este stimulat de zecile de miliarde de dolari pe care banca centrală a SUA le injectează în pieţe pentru a stimula cea mai mare economie a lumii.

Nicholas Spiro, fondatorul Spiro Sovereign Strategy, se detaşează de această frenezie şi atenţionează că încrederea investitorilor se bazează nu pe realitatea economică din Grecia, ci pe statutul ţării de membru protejat al zonei euro.

„Şomajul şi turbulenţele pe care Grecia le are în faţă sunt pur şi simplu prea mult. Este greu să-ţi imaginezi cum Grecia îşi poate reveni semnificativ“, a spus el.
Cu toate acestea, autorităţile elene au promis că nu vor mai fi noi măsuri de austeritate şi prognozează că anul acesta va fi ultimul de recesiune.


Grecia îşi trage seva economică din istoria şi frumuseţea ţării
Anul 2013 este extrem de benefic pentru turismul elen, cu creşteri semnificative ale indicatorilor-cheie – Grecia a înregistrat până în vară 17,5 milioane de vizite, un număr record pentru această ţară în care turismul are o pondere de 15% în economiei, faţă de 4% în cazul României.

În consecinţă, veniturile din turism ale Greciei au crescut cu aproape 14% în parioada ianuarie-august. De asemenea, rezervările pentru anul viitor sunt în creştere, turiştii fiind atraşi de preţurile de criză.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.11.2013

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9474
Diferență: 0,004
Ieri: 4.9472
Azi: 4.7141
Diferență: 0,2573
Ieri: 4.7020
Azi: 5.8404
Diferență: 0,0977
Ieri: 5.8347
Azi: 4.8270
Diferență: 2,2778
Ieri: 4.7195