• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.7699
  • Leu / USD4.6905
ZF 24

Soluţia pentru salvarea Europei de la un dezastru economic, cultural şi umanitar: impunerea aceluiaşi venit minim între toate statele europene

Soluţia pentru salvarea Europei de la un dezastru economic, cultural şi umanitar: impunerea aceluiaşi venit minim între toate statele europene

Mulţi antreprenori germani şi elveţieni se tem că introducerea salariului minim pe economie le va afecta afacerile şi vor fi nevoiţi să concedieze angajaţi

Autor: Ioana Tudor

16.04.2014, 21:02 4300
Prăpastia dintre veniturile celor săraci şi ale celor bogaţi scoasă în prim-plan de criza economică mondială şi adâncirea ei prin stimulentele de creştere care au urmat au încins dezbaterile privind cele mai bune soluţii pentru eradicarea sărăciei, pentru reducerea inega­lităţilor şi dezvoltarea reală a economiei şi societăţii.

În SUA preşedintele Barack Obama susţine cu încăpăţânare majorarea salariului minim, în Germania cancelarul Angela Merkel a acceptat introducerea acestuia pentru prima dată, iar în Elveţia, pe lângă adoptarea salariului minim pe economie, societatea civilă merge şi mai departe şi luptă pentru introducerea venitului de bază necondiţionat pentru toţi. Un astfel de venit ar face inutile programele de ajutor social şi ar reduce risipa din mecanismele administrative.

Dacă UE ar fi să îmbrăţişeze potenţialul model elveţian, singura condiţie pentru primirea venitului de bază va fi statutul de cetăţean european.

Criticii salariului minim atrag atenţia că în condiţiile în care şomajul este o problemă spinoasă atât în Europa cât şi peste ocean, iar economiile încă fac eforturi să reintre pe făgaşul creşterii sustenabile, introducerea salariului minim sau majorarea acestuia va avea un impact dezastruos asupra locurilor de muncă, afectând creşterea economică şi competitivitatea. Pe de altă parte, alţi comentatori afirmă că salariul minim poate impulsiona consumul intern reducând dependenţa de exporturi, ceea ce va susţine economia.

 

Elveţienii ar putea avea cel mai mare salariu minim din lume

Elveţienii vor vota pe 18 mai într-un referendum asupra introducerii salariului minim de 22 de franci (18 euro) pe oră, sau 4.000 de franci (3.287 euro) pe lună. Circa 90% din angajaţii din Elveţia câştigă deja peste acest salariu mediu propus, iar angajatorii susţin că introducerea salariului minim va majora salariile în toate sectoarele economiei, scrie Bloomberg. Ţinând cont de puterea de cumpărare, salariul mediu propus în Elveţia ar fi cel mai mare din lume.

Guvernul elveţian avertizează că intro­ducerea celui mai mare salariu minim din lume va afecta competitivitatea ţării şi va reduce locurile de muncă, afectându-i în special pe cei care au salarii mici. „Dacă numărul locurilor de muncă se diminuează, cei mai puţin puternici vor suferi cel mai mult“ a subliniat ministrul elveţian al economiei Schneider-Ammann, citat de Reuters.

În SUA necesitatea majorării salariului minim pe economie a intrat mult în atenţie în vara anului trecut cînd mii de angajaţi ai lanţurilor de fast-food au cerut dublarea acestui salariu. În februarie anul acesta preşedintele Obama a semnat un ordin care majorează salariul minim pentru angajaţii care au contract cu statul de la 7,25 dolari (5,2 euro) pe oră  la 10,1 dolari (7,3 euro) pe oră începând cu 1 ianuarie 2015. Preşedintele a făcut apel către toţi angajatorii să crească salariile angajaţilor.

„Fac apel către toţi antreprenorii, guvernatorii, primarii şi liderii locali care mă ascultă: faceţi tot ce puteţi să creşteţi salariile angajaţilor. Această măsură nu va afaceta economia, ci o va sprijini“, a subliniat Obama.

Introducerea venitului de bază, care de asemenea va fi supusă în Elveţia unui referendum, este susţinută şi în SUA pentru înlocuirea actualului sistem de ajutor social, considerat prea costisitor şi ineficient. Un venit de bază ar scuti pe cei săraci să treacă prin procesul adesea umilitor de selecţie pentru primirea ajutoarelor sociale şi ar reduce risipa din mecanismele administrative, explică Matthew Feeney, colaborator la revista liber­tariană Reason, într-un articol intitulat „Eliminaţi ajutoarele sociale şi daţi-le oamenilor bani gratis”.

El subliniază, în atenţia celor care susţin cheltuieli mai mici din partea guvernului, că Biroul de Recensământ estimează că cheltuielile totale cu ajutoarele sociale sunt de patru ori mai mari decât suma de care ar fi nevoie pentru a-i ridica peste pragul sărăciei pe toţi americanii oferindu-le bani.

„Dacă va trebui să cresc veniturile angajaţilor s-ar putea să nu le mai pot plăti salariile. Dacă majorez preţurile îmi pierd clienţii”

 

Planurile Angelei Merkel prevăd că Germania va introduce începând cu ianuarie 2015

în premieră un salariul minim pe economie, fixat la 8,5 euro pe oră. Decizia înseamnă costuri mai mari pentru angajaţi şi ar putea pune în pericol 900.000 de locuri de muncă, potrivit unui studiu at institutului german de cercetare Ifo, citat de Bloomberg. Cei mai supuşi riscului de a-şi pierde locul de muncă sunt muncitorii cu salarii mici şi cei din estul – fost comunist - al Germaniei. Avertismentul este întărit de Christoph Schmidt, preşedintele grupului de consilieri economici independenţi al lui Merkel, care a avertizat că sute de mii de locuri de muncă sunt ameninţate prin introducerea salariului minim. O analiză a Deutsche Bank arată că măsura ar putea afecta un milion de locuri de muncă.

Unii analişti avertizează că introducerea acestuia va creşte numărul de şomeri şi va afecta competitivitatea Germaniei, ceea ce va determina accelerarea inflaţiei şi va reduce oportunităţile de angajare pentru persoanele aflate de mult timp în şomaj şi pentru cele fără experienţă de muncă, scrie Equal Times, publicaţie cu sediul la Bruxelles susţinută de Confederaţia Internaţională a Sindicatelor, cea mai mare uniune sindicală din lume.

Introducerea salariului minim este respinsă şi de mulţi dintre patronii cu afaceri mici din Germania. „Dacă va trebui să cresc veniturile angajaţilor s-ar putea să nu-mi mai pot permite să le plătesc salariile sau să-mi plătesc facturile. Ce să fac? Să lucrez singur, mai multe ore?  Dacă majorez preţurile îmi pierd clienţii,” spune proprietarul unui magazin alimentar din staţiunea germană Aachen.

Unii economişti spun că prin creşterea salariilor Germania, cea mai puternică economie din zona euro, va încuraja consumul şi va stimula creşterea economică, scrie BBC.

Ministrul german al muncii Andrea Nahles a afirmat că rata angajaţilor germani care au contracte colective de muncă a scăzut la 50% şi a subliniat că introducerea salariului minim are ca obiectiv reversarea acestui trend.

În ultimul deceniu, o mare parte din creşterea economică a Germaniei a fost direct determinată de creşterea locurilor de muncă cu salarii mici şi de flexibilitatea pieţei muncii. Astfel, PIB-ul Germaniei a crescut constant în această perioadă, la fel şi inegalitatea socială, notează Equal Times. Milioane de germani au salarii care nu le permit să-şi acopere nevoile de bază.

Susţinătorii introducerii salariului minim spun că măsura va creşte cosumul intern iar Germania îşi va diminua astfel dependenţa de exporturi.

 „Studiile recente au dovedit că salariul minim nu are efecte negative asupra angajărilor,” a afirmat Michael Sommer, secretar general al confederaţiei sindicale germane DGB şi preşedinte al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor.

 

Venitul de bază necondiţionat şi statul degeaba

Dacă fiecărui cetăţean i s-ar acorda necondiţionat bani suficienţi pentru a supravieţui, ce motive ar mai avea unii dintre beneficiari să muncească? Experimentele arată că acest tip de venit nu încurajează trândăvia.

Un proiect pilot al UNICEF a introdus venitul de bază în opt sate din Madhya Pradesh, India, iar rezultatul a fost că pe durata implementării acestui program numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă a crescut, iar femeile câştigau mai mult decât bărbaţii. Banii au generat mici investiţii, precum deschiderea unor afaceri, scrie The Guardian.

 

Venitul de bază necondiţionat şi venitul minim garantat

Diferenţe

Venitul de bază necondiţionat este acordat fiecărui individ, indiferent de situaţia materială a acestuia şi dacă are sau nu un loc de muncă. Beneficiarul venitului de bază nu are obligaţia de a-şi căuta un loc de muncă, în cazul în care nu are, sau de a presta vreun serviciu în folosul comunităţii. 

Venitul minim garantat reprezintă o sumă de bani acordată doar celor săraci, pe baza unor documente care să dovedească faptul că au probleme materiale. De obicei, beneficiarii venitului minim garantat nu sunt indivizi, ci familii, iar acordarea lui este condiţionată de disponibilitatea beneficiarului de a se angaja. În unele cazuri, pentru a primi venit mediu garantat, persoana care îl solicită trebuie să presteze anumite servicii pentru comunitate, explică scriitorul german Ronald Blaschke într-un studiu dedicat celor două concepte.

Asemănări

Atât venitul de bază, cât şi venitul minim garantat sunt sume finanţate din taxe şi reprezintă transferuri de bani din partea comunităţii către cetăţeni, fără obligativitatea ca beneficiarii să fi plătit asigurări sociale.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9464
Azi: 4.6905
Diferență: -0,3463
Ieri: 4.7068
Azi: 5.7699
Diferență: 0,4055
Ieri: 5.7466
Azi: 4.8974
Diferență: 0,5585
Ieri: 4.8702