După Turcia, a venit rândul premierului Ungariei Viktor Orban să anunţe cu mare pompă că vrea să taie legăturile cu Fondul Monetar Internaţional, prin plata anticipată a datoriei către instituţia fără banii căreia ar fi intrat în faliment.
Rambursarea este posibilă datorită rezervelor valutare ale ţării, dar şi faptului că datoriile către FMI au scăzut considerabil.
Unii analişti văd în decizia lui Orban un mesaj adresat electoratului, în condiţiile în care în primăvară vor avea loc alegeri anticipate, iar scadenţele datoriilor sunt apropiate de acest eveniment. Cu toate acestea, tăierea legăturilor cu Fondul poate fi considerată un semn că Ungaria, cel mai îndatorat stat din Europa de Est, a devenit independentă financiar şi economic.
Ungaria are în total datorii de 2,9 miliarde euro către FMI, constituite din obligaţii ale guvernului, de 2,2 miliarde euro, şi ale băncii centrale, de 0,7 miliarde euro. Din datoriile guvernului, 1,9 miliarde euro trebuie rambursate în intervalul august-decembrie 2013, iar 0,3 miliarde euro în martie 2014. Banca centrală ar trebui, conform programului cu FMI, să-şi achite datoriile până în iunie 2014. Aceasta însemană că plata anticipată nu va fi prea anticipată, scrie Portfolio.hu.
Rezervele valutare ale băncii centrale se situau la 34,3 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie. De asemenea, la aceeaşi dată guvernul avea depozitate la banca centrală de 5,2 miliarde euro.
„Astfel, rezervele valutare acoperă suficient plata obligaţiilor către FMI. Având în vedere ce a mai rămas din fostul portofoliu de active al sistemului privat de pensii şi nevoile normale de lichiditate ale Ministerului de Finanţe, guvernul poate plăti datoriile către FMI cu rezervele existente“, a explicat Eszter Gargyan, analist la Citigroup.
Ea notează că rambursarea anticipată s-ar încadra în planurile băncii centrale, condusă de un apropiat al lui Orban, de a reduce mărimea datoriilor în valută. De asemenea, „credem că rambursarea împrumuturilor către FMI nu va schimba semnificativ perspectiva de finanţare a ţării, iar principalul mesaj este adresat alegătorilor pentru a demonstra independenţa financiară şi economică a ţării prin tăierea relaţiilor cu FMI“, apreciază Eszter.
Ungaria se finanţează singură, deşi mai scump decât de la FMI
Anul acesta Ungaria a avut două surse principale de finanţare în monedă străină, respectiv o emisiune de obligaţiuni denominate în dolari, echivalentă cu 2,4 mld. euro, şi vânzarea continuă de obligaţiuni guvernamentale Euro Premium, prin care s-au strâns 1,35 miliarde euro în primul semestru. Costurile finanţărilor prin aceste două instrumente sunt de până la 5,2%.
Potrivit FMI, Ungaria a plătit dobânzi şi comisioane de 2,5% şi 2,6% în 2010 şi 2011 pentru un credit de 7,6 miliarde de drepturi speciale de tragere (DST) luat în 2008-2009, iar dobânda s-a redus la 2% anul trecut, când au fost rambursate 3,22 miliarde de DST.
Aceasta înseamnă că Ungaria înlocuieşte împrumuturile de la FMI cu finanţare mai scumpă de pe pieţe, dar situaţia vine ca o consecinţă naturală a deciziei Budapestei ca Ungaria să fie stăpânul propriilor finanţe.
Jurnaliştii de la Portfolio.hu subliniază că reducerea rezervelor fiscale ale ţării – cu o treime prin rambursarea împrumutului către FMI – este ceva acceptabil şi de înţeles atunci când sentimentul investitorilor este favorabil. Trecutul a demostrat că încrederea investitorilor este foarte schimbătoare, putându-se modifica rapid şi radical. În prezent, situaţia pe piaţa ungară a obligaţiunilor contrastează cu ieşirile de pe pieţele internaţionale.
Dar un studiu al agenţiei de management al datoriilor arată că avantajele plăţii anticipate a datoriei către FMI sunt mai mari decât efectele negative, scrie cotidianul Magyar Nemzet. Un avantaj ar fi creşterea credibilităţii în străinătate. Ministrul economiei Mihaly Varga a declarat pentru MTI că guvernul va decide în următoarele trei săptămâni dacă va rambursa anticipat obligaţiile faţă de Fond.
FMI, folosit de Budapesta pentru calmarea investitorilor
Ungaria este primul stat european care a fost salvat de FMI şi UE după colapsul băncii americane de investiţii Lehman Brothers cu un pachet de bailout de 20 mld. euro în 2008.
La puţin timp după ce a preluat conducerea guvernului, în 2010, Orban a pus capăt rapid programului de finanţare, iar guvernul a încercat să ia pe cont propriu afacerile financiare ale ţării, scrie Thomson Reuters. Executivul a dat atunci startul unei campanii considerate de mulţi neortodoxă şi care include suprataxarea sistemului bancar şi a altor sectoare dominate în principal de companii străine. Companiile transferă însă acum povara taxelor pe clienţi, iar guvernul face eforturi pentru reducerea facturilor.
Între timp, relaţiile Budapestei cu FMI s-au răcit şi au devenit chiar conflictuale, dar Orban a consolidat încrederea pieţelor chiar cu promisiunea unui nou împrumut, deşi afişa o atitudine anti-FMI. A urmat apoi un joc de întârziere, iar creditul nu s-a materializat. Cu Ungaria lansând în februarie anul acesta prima emisiune internaţională de obligaţiuni de după 2011, Orban a demonstrat că ţara sa nu mai are nevoie de instituţiile financiare internaţionale.
Noul guvernator al băncii centrale, Gyorgy Matolcsy, fostul ministru de finanţe al lui Orban, a spus chiar că vrea închiderea reprezentanţei FMI din Budapesta deoarece aceasta „nu mai este necesară“.
Reprezentantul FMI ar fi plecat oricum în august, şi cum prezenţa FMI în statele membre ţine de invitaţia ţării respective, Fondul va respecta cererea Ungariei, se arată în răspunsul dat de instituţia de la Washington.
Cu ochii pe alegerile din primăvara anului viitor, partidul lui Orban intensifică ceea ce denumeşte „lupta pentru libertate“ contra a ceea ce ar fi încălcări ale suveranităţii Ungariei. Capacitatea ţării de a evita programele de austeritate implementate de mulţi dintre vecini va fi principala marfă pe care guvernu va încerca să o vândă alegătorilor.
Premierul Orban se aşteaptă la o surpriză plăcută în privinţa creşterii economice
Ţara se finanţează singură, rata şomajului şi facturile la utilităţi au scăzut, salariile şi pensiile cresc, iar economia avansează, a afirmat premierul ungar Viktor Orban enumerând în faţa şefilor misiunilor străine din Ungaria realizările guvernului său, venit la putere în 2010. Întâlnirea a fost organizată la Ministerul de Externe, scrie Portfolio.hu.
Printre alte realizări, Orban a menţionat că datoria publică scade, iar acest lucru va deveni mai evident odată cu rambursarea anticipată a împrumuturilor către FMI, deficitul bugetar este sub limita de 3% din PIB impusă prin tratatele europene pentru al treilea an consecutiv, iar guvernul a rezolvat problema debitorior în monedă străină. În aceste condiţii, premierul nu exclude o creştere „spectaculoasă” a economiei în ultimul trimestru al acestui an.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
