Anul viitor va aduce un set de schimbări în rândul tuturor statelor europene în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, întrucât Comisia Europeană vrea să armonizeze regulile privind scutirile de TVA în legătură cu livrările intracomunitare de bunuri şi să simplifice unele aspecte legate de comerţul transfrontalier. Motivul? În primul rând, armonizarea regulilor europene precum şi reducerea fraudei sau a potenţialelor tentative de fraudă ale companiilor, în legătură cu tranzacţiile intracomunitare. Ce impact va avea în România nouă legislaţie?
”Această schimbare vine mai mult dintr-o nevoie de armonizare, ea e nouă din 2018, pentru că atunci a fost reglementată de Comisia Europeană. A durat un an până la implementare, pentru că de obicei asta e circuitul pe care Comisia Europeană îl foloseşte pentru modificările cu impact semnificativ în ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată. Legislaţia de TVA e reglementată de Directiva Europeană, însă modul de aplicare a acestei Directive era un pic diferit de la un stat membru la altul, de aceea a apărut aceastea nevoie de a armoniza aceste reguli şi prin urmare a fost introdus un regulament european care e aplicabil în aceeaşi măsură pentru toate statele membre, similar cu regulamentul vamal, de exemplu”, a spus Alexandru Comănescu, Tax Director în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG, în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Esenţial în business realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.
El a mai explicat faptul că TVA reprezintă un impozit pe consum, un impozit indirect care într-un final e suportat de consumatorii finali, iar nivelul TVA din România – de 19% - este unul dintre cele mai reduse din rândul statelor europene.
”Doar Malta şi Luxemburg au cote de TVA mai mici ca noi. Germania şi Cipru au acelaşi nivel al TVA ca România, iar restul statelor europene au cote mai mari, cea mai mare fiind înregistrată în Ungaria, vecina noastră, unde cota de TVA este de 27%”.
Şi România a avut o cotă mai mare de TVA, de 24%, în 2010, în plină criză financiară, când nivelul TVA a crescut ”de vineri până luni” de la 19% la 24%, iar ulterior cota s-a micşorat.
”Un TVA de 19% nu pare atât de mult, mai ales că suntem încadraţi undeva la coada clasamentului în statele europene vis a vis de nivelul acestei taxe, adică este destul de scăzut nivelul. Pe de altă parte, această taxă are o contribuţie importantă la bugetul de stat, iar un punct procentual de TVA înseamnă mult pentru buget”.
Taxa pe valoarea adăugată este una din principalele surse de finanţare a bugetului de stat, mai spune Comănescu.
”Ca şi procent, pentru companii taxa pe valoare adăugată atât timp cât există un drept de deducere integral nu reprezintă un cost şi în principiu că e 19 sau e 20 sau 28, nu e o diferenţa foarte mare. Singurii care simţim o cotă de TVA mai mare sau mică suntem noi, în calitate de consumatori finali, pentru că noi până la urmă plătim bunurile sau serviciile pe care le achiziţionăm ca persoane neimpozabile, deci fără drept de deducere”.
