♦ Până în acest moment, două mari companii şi-au anunţat proiectele pe care urmează să le dezvolte în zonă - firma TESLA din Cehia, cu o investiţie de 100 mil. euro pentru realizarea unei fabrici de baterii de stocare a energiei la Brăila şi compania belgiană ABEE - Avesta Battery and Energy Engineering, cu un proiect de 1,4 mld. lei, pentru construirea unei fabrici de baterii pentru maşini electrice la Galaţi.
Podul suspendat de la Brăila, care uneşte judeţele Brăila şi Tulcea şi care a fost inaugurat în urmă cu o săptămână, după o investiţie de 500 mil. euro, cea mai mare din ultimii 30 de ani pentru proiecte de infrastructură, reprezintă punctul de pornire pentru investiţiile mari în infrastructură şi pentru atragerea investitorilor în zona de sud-est a ţării.
„Suntem pregătiţi pentru investitori cu diverse terenuri, mai aproape, mai îndepărtate sau chiar în zona liberă a Brăilei. Mă bucur foarte mult că această zonă a devenit foarte atractivă pentru investiţii. Zona de sud-est a ţării a fost vitregită ani de zile, iar toate investiţiile, de la Revoluţie încoace, au fost canalizate către vestul ţării. (...) Ne dorim producţie aici, ne dorim produsul finit. Ne dorim ca din această zonă să plece produse finite către Europa sau Asia. Ne vor ajuta toate aceste proiecte de infrastructură. Podul cred că a fost punctul zero de pornire pentru investiţiile mari în infrastructură, dar şi pentru atragerea investitorilor în această zonă”, a spus Iulian Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, la ediţia specială a emisiunii ZF Live.
Podul peste Dunăre de la Brăila a fost deschis oficial joi, 6 iulie 2023, după o perioadă de proiectare şi execuţie de cinci ani.
Acesta, detaliază Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ din Brăila, prezent de asemenea în prima parte a ediţiei speciale ZF Live, are o lungime totală de 1.974 de metri, o deschidere centrală între cei doi piloni de 1.120 de metri şi o lăţime totală de 31,7 metri, fiind cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea cel mai mare din Europa.
Podul are patru benzi de circulaţie a câte 3,5 metri fiecare, două acostamente de 1,5 metri şi două benzi adiţionale pentru trafic pietonal şi pentru biciclete. S-a preconizat, potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ Brăila, că podul va fi traversat de 5.000 de autoturisme pe zi.
Podul suspendat de la Brăila este prevăzut cu un sens giratoriu important pe malul din Brăila, precizează el, care va face legătura cu drumul expres Brăila-Galaţi şi care este în lucru, urmând a fi finalizat cel mai târziu la începutul anului viitor.
Totodată, este în execuţie şi drumul expres către Jijila, care va fi finalizat înainte de terminarea acestui an. În prezent, Consiliul Judeţean Brăila dezvoltă un studiu de fezabilitate împreună cu consiliile judeţene din Galaţi, Ialomiţa şi Călăraşi pentru realizarea unui drum care să lege Galaţiul de Călăraşi.
Iulian Chiriac: Am pornit toate motoarele pentru că ştiam foarte bine că partea de infrastructură nu poate să aducă decât plusvaloare, iar investitorii se vor orienta acolo unde infrastructura există şi este bună.
„Am pornit toate motoarele pentru că ştiam foarte bine că partea de infrastructură nu poate să aducă decât plusvaloare, iar investitorii se vor orienta acolo unde infrastructura există şi este bună”, a completat Iulian Chiriac.
Odată cu inaugurarea podului de la Brăila, au început să îşi facă simţită prezenţa şi noi investiţii. În urmă cu doi ani, spune Ştefan Fusea, când încă podul nu era finalizat, în zona liberă Brăila nu mai existau terenuri disponibile, întrucât cele aproximativ 12 hectare care fuseseră libere până atunci au fost contractate imediat.
Până în acest moment, două mari companii şi-au anunţat proiectele pe care urmează să le dezvolte în zonă, spun cei doi reprezentanţi ai autorităţilor din Brăila.
Printre acestea se numără firma TESLA din Cehia, care are în plan o investiţie de 100 mil. euro pentru realizarea unei fabrici de baterii de stocare a energiei la Brăila şi compania belgiană ABEE - Avesta Battery and Energy Engineering, care merge la Galaţi cu un proiect de 1,4 mld. lei, pentru construcţia unei fabrici de baterii pentru maşini electrice.
Tot în zona Brăilei, precizează Ştefan Fusea, o firmă deţinătoare de spaţii logistice în România va realiza aproape 40.000 de mp de zonă logistică, proiect ce urmează să înceapă chiar anul acesta.
Consiliul Judeţean şi Primăria Brăila, menţionează el, au identificat deja şi alte terenuri pe care le vor pune la dispoziţie investitorilor şi le vor amenaja ca parcuri industriale, întrucât există o cerere foarte mare de terenuri pentru a se dezvolta segmentul logistic şi industrial.
„Pregătim proiecte şi avem discuţii cu investitori pentru terenurile din zona liberă din Brăila pentru a maximiza potenţialul României cu noi investiţii în producţie. Ne dorim foarte mult producţie pe această zonă”, a subliniat Iulian Chiriac.
Acesta susţine că sunt şi alte sectoare de producţie decât cele în care deja se va investi care pot fi dezvoltate şi mai mult în zona Brăilei, cum ar fi producţia de cereale, morărit, panificaţie, ulei sau zahăr.
În prezent, autorităţile din Brăila sunt în discuţii inclusiv cu universităţile Dunărea de Jos şi Danubius din Galaţi pentru a pregăti resursa umană pentru investitorii care vor veni în zona Brăila-Galaţi.
„Sperăm ca zona Brăila-Galaţi, odată cu acest pod - care a atras după sine şi necesitatea realizării drumurilor expres - să fie pusă în valoare din nou. Într-o zonă în care ai drumuri, un aeroport şi o universitate mare pot fi atraşi investitori”, a mai adăugat Ştefan Fusea.
Preşedintele Camerei de Comerţ din Brăila este de părere că în România ar trebui regândit sistemul din zonele mai puţin dezvoltate, astfel încât să existe un echilibru între aceste zone defavorizate şi cele puternic dezvoltate.
„Ţărilor li se acordă din partea UE nişte subvenţii, iar acelaşi lucru ar trebui să-l facem şi noi în interiorul României cu acele zone slab dezvoltate. Trebuie să echilibrăm zonele din punct de vedere economic şi demografic. Ar fi nevoie de nişte programe prin care să se încurajeze investiţiile în aceste zone”, a mai spus acesta.
