Negociatorii Uniunii Europene au susţinut un acord care ar putea reclasifica milioane de persoane care lucrează pentru aplicaţiile de ride-hailing şi de livrare de mâncare ca angajaţi, într-un set de reguli care ar putea costa industria miliarde de euro în fiecare an, conform Bloomberg.
Acordul provizoriu ar putea impune platformelor să acorde statut deplin celor aproximativ 5,5 milioane de lucrători care îndeplinesc cel puţin două din cinci condiţii care indică faptul că relaţia lor cu aplicaţiile se potriveşte mai degrabă cu cea a unui angajat decât cu cea a unei persoane care lucrează pe cont propriu, a precizat miercuri UE într-o declaraţie.
Printre aceste condiţii se numără: stabilirea de către platformă a unor limite superioare pentru salariile lucrătorilor, monitorizarea performanţelor, controlul distribuţiei sarcinilor şi a orelor de lucru şi stabilirea de reguli privind aspectul sau comportamentul personalului.
Statutul curierilor şi al şoferilor care folosesc aplicaţii, cum ar fi cele oferite de Uber Technologies Inc. şi Deliveroo Plc, a fost un subiect de controversă la nivel mondial. În timp ce multe dintre aceste aplicaţii spun că oferă flexibilitate şi libertatea de a lucra pe cont propriu, unii activişti din domeniul muncii au afirmat că acestea oferă prea puţine protecţii. Unii membri ai UE, printre care Franţa şi Spania, au ales să nu aştepte un acord regional pentru a introduce măsuri care să consolideze protecţia platformelor de lucru.
Acordul UE ar oferi persoanelor eligibile drepturile de care beneficiază în mod obişnuit angajaţii, inclusiv salariul minim, concediul plătit şi ajutoarele de şomaj.
"Acesta este un acord revoluţionar şi primul cadru legislativ pentru lucrătorii din platformele digitale", a declarat Elisabetta Gualmini, autorul principal în parlament. "Avem drepturi mai bune pentru cei mai puţin protejaţi lucrători din lume şi avem o concurenţă loială pentru platforme."
Acordul va impune, de asemenea, ca platformele să informeze lucrătorii atunci când sunt monitorizaţi sau gestionaţi de algoritmi, ceea ce poate duce la o lipsă de transparenţă pentru lucrători cu privire la modul în care sunt luate deciziile şi la modul în care sunt utilizate datele lor personale, se arată în declaraţie. Platformele nu vor avea voie să proceseze anumite tipuri de date personale, inclusiv conversaţii private şi informaţii care pot fi folosite pentru a deduce rasa, opiniile politice, migraţia sau starea de sănătate.
Move EU, un grup comercial care reprezintă Bolt, Uber şi Free Now, s-a declarat "profund îngrijorat", susţinând că acordul ar "crea incertitudine juridică pentru sute de mii de şoferi din întreaga UE". Grupul a făcut apel la ţările UE să voteze împotriva acordului politic.
Un purtător de cuvânt al Uber a declarat că societatea susţine eforturile de "îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi de mandatare a protecţiei pentru lucrătorii platformelor din Europa", dar a precizat că speră să existe "claritate juridică" pe măsură ce va apărea textul final.
Wolt Enterprises, o aplicaţie finlandeză de livrare de alimente, a declarat într-o declaraţie că este "esenţial ca oamenii să poată decide în continuare în mod liber când şi cum să lucreze, beneficiind în acelaşi timp de un salariu corect şi de o bună protecţie socială".
Un purtător de cuvânt al Deliveroo a declarat că firma nu va comenta până când nu va vedea textul final.
Comisia Europeană propusese o versiune a normelor în 2021 pentru a le oferi lucrătorilor o protecţie mai puternică asociată cu contractele de muncă. Potrivit estimărilor Comisiei, industria ar fi avut de plătit 4,5 miliarde de euro (4,9 miliarde de dolari) în plus pe an, pe baza numărului de lucrători eligibili la momentul respectiv.
Cu toate acestea, există temeri că normele mai stricte de ocupare a forţei de muncă vor împinge platformele de livrare să facă reduceri de personal. O lege similară adoptată în Spania în urmă cu doi ani a determinat Deliveroo să se retragă din ţară, iar alte aplicaţii de livrare de alimente să îşi reducă operaţiunile.
Acordul provizoriu de miercuri trebuie încă să fie aprobat şi adoptat de Consiliul UE şi de Parlament. Statele membre vor avea apoi la dispoziţie doi ani pentru a încorpora normele, a precizat UE.
