ZF Transilvania

Bog’Art şi UTI au demarat lucrările de construcţie a terminalului de pasageri Braşov-Ghimbav, investiţie de 31 mil. euro

Bog’Art şi UTI au demarat lucrările de construcţie a terminalului de pasageri Braşov-Ghimbav, investiţie de 31 mil. euro

Autor: Laurentiu Cotu

18.03.2020, 16:42 513

Compania Bog’Art, deţinută de omul de afaceri Raul Doicescu, liderul pieţei locale a construcţiilor, în asociere cu UTI Grup şi UTI Facility Management, controlate de UTI Holdings BV din Olanda, au demarat lucrările de construcţie la terminalul de pasageri Braşov-Ghimbav, investiţie de 145,5 mil. lei (aproximativ 31 mil. euro), TVA inclus. Aerogara va fi construită pe trei niveluri, cu o arie desfăşurată de 11.780 mp, după o soluţie architecturală realizată de arhitectul braşovean Dorin Ştefan.

‘’’La două zile de la transmiterea ordinului de începere a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente Terminalului de pasageri, organizarea de şantier este în desfăşurare. Conform graficului de execuţie prezentat de constructor, în această perioadă sunt prevăzute montarea containerelor pentru birouri şi muncitori, închiderea perimetrului, realizarea planului de pază la şantier, racordarea la alimentarea cu energie electrică, alte pregătiri pe teren’’, au transmis oficialii Consiliului Judeţean Braşov.

Proiectul terminalului de pasageri prevede o suprafaţă desfăşurată de 11.780 mp (subsol, parter, etaj), la care se adaugă o suprafaţă de 510 mp, reprezentând terase construite deschise şi acoperite în afara perimetrului construit. Teminalul va fi dotat atât cu echipamentele necesare asigurării fluxului de transport şi bagaje (ascensoare, scări rulante, benzi transportoare), cât şi cu echipamente moderne de securitate.

Despre aeroportul Braşov se vorbeşte încă din 1992, de când datează Consiliile Judeţene. De-a lungul anilor, au fost tatonări şi întâlniri cu diverşi investitori din străinătate, însă concret a început să se lucreze la aeroport după anul 2009, odată cu aprobarea de către Parlament a Legii privind transferul unei suprafeţe de 200 de hectare aflate la Ghimbav, din domeniul public al statului şi administrarea Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliul Judeţean, pentru construirea Aeroportului.

Primul obiectiv construit în cadrul Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav a fost pista de decolare-aterizate (cu o lungime de 2.850 de metri şi o lăţime de 45 de metri), finalizată în 2014. Consiliul Judeţean Braşov a mai lansat, în 2018, şi licitaţia pentru construcţia terminalului aeroportului. Procedura a fost lansată după ce documentaţia de licitaţie pentru construirea terminalului Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav (AIBG) a fost avizată de Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice, care o respinsese în două rânduri, în 26 noiembrie şi 7 decembrie 2018. Avizul de la ANAP a dat undă verde Consiliului Judeţean Braşov să desfăşoare procedurile de achiziţie pentru realizarea terminalului.

În ceea ce priveşte constructorii aeroportului din Braşov, compania Bog’Art şi-a majorat afacerile cu 90% în 2018, avansul ducând businessul la 925,5 milioane de lei, după cum arată datele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Prin acest rezultat, Bog’Art devine pentru prima dată liderul pieţei locale a construcţiilor, un sector în care locul întâi fusese ocupat în 2017 de austriecii de la Strabag, iar locul al doilea de CON-A, un business antreprenorial românesc.

Afacerile aproape duble pe care le-a obţinut Bog’Art în 2018 au venit în contextul în care compania a început să lucreze la câteva proiecte mari de construcţii. Din categoria proiectelor recente menţionate pe site-ul constructorului fac parte magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din Bucureşti, ansamblul de trei clădiri de birouri The Bridge – cumpărat anul trecut de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, proiectul de birouri Globalworth Campus, birourile Timpuri Noi Square – dezvoltate de Vastint (parte a Ikea), şi birourile Expo Business Park – dezvoltate de Portland Trust.

UTI Grup, companie cu activitate în IT, construcţii, transport, facility management şi sisteme de apărare, a avut în 2018 o cifră de afaceri de aproximativ 249,4 mil. lei şi un număr mediu de 1.062 de angajaţi, potrivit datelor publice. UTI Grup SA este controlata de UTI Holdings BV din Olanda. În trecut, acţionar prin UTI Holdings BV era familia Urdăreanu, însă reprezentanţii companiei au menţionat anterior că Urdăreanu nu mai are acţiuni în UTI. Divizia de construcţii reprezintă 65% din cifra de afaceri totală a grupului UTI în România.

În 2019, din rândul proiectelor UTI Grup pe divizia de construcţii fac parte lucrările de instalaţii ale magistralei 5 de metrou, Râul Doamnei – Eroilor 2, proiect derulat în asociere cu Astaldi şi FCC Construction, în care UTI Grup are rol de antreprenor pentru instalaţiile de curenţi slabi (fibră optică, telefonie, detecţie la incendiu). De asemenea, com­pania se ocupă de moder­nizarea ecluzelor Agigea, Cernavodă şi Ovidiu, de refacerea şi modernizarea patinoa­rului Flamaropol din Bucureşti, din cadrul complexului sportiv Lia Manoliu (estimat a fi gata în 2020), extin­de­rea şi modernizarea terminalelor de pasageri ale aeroporturilor din Suceava şi Oradea.

laurenţiu.cotu@zf.ro            

 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO