La 13 martie 1920, era la putere formatiunea guvernamentala prezidata de generalul Alexandru Averescu, acelasi care a organizat si alegerile parlamentare din mai acelasi an. Le-a castigat Partidul Poporului, condus de Alexandru Averescu, formatiune care se bucura inca de popularitate la vremea aceea, datorata mai ales renumelui generalului, dobandit in Primul Razboi Mondial. Guvernarea insa nu era pe masura asteptarilor. In fata problemelor cu care se confrunta tara in primii ani de dupa Marea Unire (refacerea economica, unificarea legislativa, administrativa, monetara, reforma agrara, nemultumirile sociale ale muncitorimii si miscarile greviste, pericolul miscarilor extremiste s.a.), Averescu nu si-a putut mentine Cabinetul decat pana la finele lui 1921. La 13 decembrie, acel an, si-a dat demisia, inlocuit fiind cu un guvern condus de Take Ionescu. Ecouri ale framantarilor politice din prima parte a anului politic 1921 intalnim in insemnarile inedite ale lui G.T. Kirileanu (1872-1960), in acea vreme bibliotecar la Palatul Regal. Cronicar minutios al celor vazute, auzite si traite in apropierea familiei regale a Romaniei, amestecat printre personalitatile de la Curte, G.T. Kirileanu ne-a lasat o adevarata cronica a culiselor regale. O parte din insemnarile sale au fost publicate, alte pagini asteapta inca lumina tiparului. Prezentam cateva notatii inedite, relevante pentru atmosfera din culisele regale, in care intrigile se teseau laolalta cu pasiunile, oamenii politici roiau in jurul suveranilor intru captarea atentiilor regale, in care orgoliile si interesele politice se intrepatrundeau. Printre cei amintiti cu precadere se afla locotenent-colonelul canadian Joseph Whiteside Boyle (1867-1923), venit in Romania in anii Primului Razboi Mondial si devenit curand sfatuitor si prieten intim al Reginei Maria. Influenta canadianului asupra suveranei provoca mahnirea Printului Barbu Stirbei (1872-1946), el insusi apropiat al familiei regale si sfatuitor la ceas de taina al Reginei. Prieten si confident al Printului Stirbei, G.T. Kirileanu inregistreaza si aceste tensiuni din culisele regale, cu informatii mai putin stiute. Inainte de a-i urmari notatiile, precizam ca datele sunt pe stil vechi, iar interventiile explicative din paranteze ne apartin. Am transcris Stirbei, in loc de Stirbey cum scrie G.T.K. (Ioan Lacusta)
1 ianuarie. Dupa 2 luni de iarna prea timpurie, a inceput acum dezghetul primavaratic, iar prea timpuriu. Calea Victoriei e semanata cu gropi care prin dezghet au luat niste proportii mai ceva ca gropile Iasului pribegiei.
Cei ce-si poarta grasimea imbogatirii fara merit ori luxul desfranat sunt foarte plictisiti de zdruncinaturile automobilelor, care le tulbura digestia si iluzia bunului trai. Numai in felul acesta isi pot da si ei seama de halul in care am ajuns.
23 ianuarie. Domnisoara de onoare Procopiu spune Printului Stirbei ca la un dejun mai mare de la Cotroceni, zilele astea, Regina spusese ca scria o poveste cu calugari si intreba ce nume potrivite de calugari sunt la noi. Un mesean a spus cu gura pe jumatate: Boyle-Rasputin!
24 ianuarie. (ciorna unei petitii) Domnul dr. N. Lupu, fost ministru de Interne, fiind bolnav, m-a chemat astazi si mi-a cerut sa comunic Majestatii Voastre urmatoarele. In audienta ce ati binevoit a-i acorda, aratand ca, la sate, autoritatile bat fara socoteala pe tarani, Majestatea Voastra i-ati raspuns ca nu cunoasteti asemenea fapte si ca daca va avea un caz precis sa vi-l aduca la cunostinta. Intemeiat pe aceasta inalta fagaduinta, roaga acum pe Majestatea Voastra sa binevoiasca a primi in audienta pe doi sateni, tatal si fiul minor, din com. Vutcani, jud. Falciu, care au venit anume la Bucuresti ca sa prezinte Majestatii Voastre dovada bataii suferite din partea autoritatilor comunale, in urma indemnurilor prefectului. Rog respectuos pe Majestatea Voastra sa binevoiasca a dispune ce raspuns sa dau domnului dr. N. Lupu.
Alaturez ciorna certificatului medical.
25 ianuarie. Ma duc la Rege sa-i cer raspunsul. Foarte incurcat, nu stie ce sa-mi spue. Ma intreaba cine l-a batut. Zic:
- Primarul si prefectul a indemnat sa-l omoare in bataie.
- Cine-i prefectul?
- Unul Vericeanu, poreclit Vericeanu Dol, in urma unei afaceri scandaloase, un vestit scandalagiu in toate parlamentele conservatoare. Inchei: Daca Majestatea Voastra nu-l poate primi in audienta pe acest taran, sa trimit cuvant d-rului Lupu ca daca ar face o petitie, Majestatea Voastra ar apostila-o, cerand cercetare si raport.
- Foarte bine, foarte bine.
- Iau si raport.
- Foarte bine, foarte bine.
2 februarie. Iorga la Paris e nemultumit ca multi profesori nu i-au dat atentia cuvenita. Suparat pe studentii romani ca n-au luat parte la toate conferintele lui. A cumparat casa pentru Institutul Roman la 25 km de Paris (la Fontenay-aux-Roses) si studentii n-au cu ce se duce la distanta asta.
6 februarie. Despre legatura Reginei Romaniei cu Printul Stirbei, care au folosit cumnatului sau, Ion (I.) C. Bratianu. Acuma Regina isi indreapta simpatiile spre colonelul canadian Boyle si spre a sti cine va fi viitorul presedinte de Consiliu (de Ministri), trebuie sa ne gandim pentru cine are prietenie colonelul Boyle.
12 martie. Asara ma intalnesc cu I. Nistor, care iesea din audienta la Rege. I-a spus ca nu garanteaza linistea la Universitatea din Cernauti, al carei rector este, daca se vor numi cei doi straini evrei dusmani romanilor: dr. Lost si dr. Ehrich. Acesta din urma a venit la Bucuresti si prin lingusiri si-a castigat sprijinul lui Iorga.
- Iorga e setos de laude si maguliri. (spune G.T.K.)
- Il laudam si noi destul, dar nu putem sa-l asezam in altar ca sa ne inchinam in toata ziua.
I-a vorbit Regelui si despre afacerile de sute de milioane patronate de guvern.
Marti, 22 martie. Asara Regele a chemat pe Printul Stirbei. Azi dimineata Printul Stirbei ma trimite sa-i mijlocesc o intalnire cu Nunciul papal. Pe cat inteleg, Regele a vrut sa se impartaseasca de pastele catolic care cade duminica viitoare, dar preotul i-a spus ca nu-i poate da impartasania pe cat timp n-a indeplinit conditiile impuse de Papa pentru ridicarea excomunicarii de la botezarea ortodoxa a copiilor. Printul Stirbei a fost la Papa in toamna 1919 pentru ridicarea excomunicarii si Papa a admis lucrul, fagaduind ca va trimite scrisoare prin un delegat al sau. Conditiile erau mai usoare decat cele impuse Regelui Ferdinand al Bulgariei, caruia i s-a cerut regrete in public. Delegatul Papei i-a citit Regelui nostru conditiile papei, dar nu si-a luat o copie ca sa stie ce trebuie sa indeplineasca, asa ca acum simte urmarile neplacute ale neglijentei sale. A fost vorba si despre Zizi Lambrino, care ameninta cu scandal. Regina scrie ca numai Boyle poate regula aceasta chestie. Printul Stirbei arata Regelui cat de rea impresie face in tara faptul ca suveranii acorda deplina incredere unui strain aventurier. Regele o tine insa ca acest om a dat dovezi de credinta neclintita si fata de dinastie si fata de Romania. Afacerile care i se pun in spinare sunt numai calomnii. Si Printul Stirbei incheie ca aceasta inconstienta i-a adus in minte pe (tarul Rusiei) Nicolae al II-lea. Domnul (N.) Butculescu (subadministratorul Casei Regale) s-a intors de la Azuga, unde au fost adunarile fabricilor de hartie si de bere.
Fabrica de hartie da anul acesta 25 la suta la actiunile vechi si noi, ceea ce insemneaza ca la vechile actiuni, singurele efectiv varsate, da cam 200 lei (la) suta! In adevar, pentru doua actiuni vechi s-au dat gratis trei noua. Si mai protesteaza fabricile de hartie ca o duc greu!
Domnul Butculescu si domnul (L.) Basset (secretarul particular al Regelui) iau cate 50.000 tantieme cu dividende. Cu tot trebuie sa se apropie de 200.000 lei anual! Iar tu, parlitule, muncesti la hartoage pentru 2.000 pe luna!
23 martie. Nunciul papal se facea ca nu stie cum sta chestia, dar din discutia urmata, Printul Stirbei a vazut ca stia prea bine ca n-au fost indeplinite conditiile fagaduite.
- Cum a ramas cu impartasirea?
- O refuza inainte, deoarece prin neindeplinirea la timp a conditiilor fagaduite situatia s-a ingreunat.
- Regele crede ca poate lasa toate ca de obicei la voea intamplarii.
- Daca eram eu langa Rege, nu-l lasam sa se expuie la asemenea situatie neplacuta.
- Dac-ar vrea, Regele ar putea face o lovitura de cele mari: sa treaca la ortodoxie! (Printul Stirbei ma priveste cu ochi mari.)
- Nu-mi plac cei care trec de la o religie la alta.
- Dar ati vedea ce bucurie ar fi in toata tara, fata de un asemenea gest. Ia urcati de spuneti Regelui ideea asta venita de la un pui de taran!
25 martie, ieri la 4. d.a.: Printul Stirbei a dus Regelui proiectul de scrisoare din partea Regelui catre Papa in chestia indeplinirii conditiilor pentru ridicarea excomunicarii. Aceste conditii au fost discutate ceasuri intregi de Printul Stirbei cu Nunciul papal. Regele a zis ca ia scrisoarea sa i-o copieze caligrafic domnul Basset. Printul Stirbei si (N.) Misu (ministrul Palatului) se tem ca Basset va destainui lucrul acesta doamnei Basset, iar Printul Stirbei se teme sa nu faca si schimbari in textul scrisorii cari ar putea stirbi demnitatea tarii, acordand mai mult sau ar incurca si mai rau lucrurile, daca ar acorda mai putin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
