• Leu / EUR4.7480
  • Leu / GBP5.4269
  • Leu / USD4.1981
Ziarul de Duminică

2002 printre carti

Sa nu vi se para tardiv acum, la fine de februarie 2003, un bilant al cartii in Romania lui 2002. La noi, anul editorial se intinde pana prin aprilie. (Ba inca eu am dat in martie 2002 o prefata pentru o carte programata pentru luna mai. Avea sa apara in noiembrie, anul notat pe pagina de garda fiind... 2000! D'ale folosirii subventiilor).
Pe de alta parte, faptul ca Ziarul de duminica este publicatia care, intr-un fel sau altul, semnaleaza cele mai multe aparitii editoriale din Romania, imi usureaza mult misia. In cronici, recenzii, fragmente, interviuri, semnale sau reportaje culturale, cam 1100 de titluri sunt prezentate anual in Ziarul de Duminica, astfel incat nu cantitatea, nu numarul ma vor preocupa in cele ce urmeaza, cat reliefarea catorva fenomene, dileme, tendinte ale pietei de idei si de carte.



Scandaluri naturale pe fond artificial
In linii mari, totul s-a petrecut "normal". A fost un an de continuitate, nu de socuri sau reforme. Totul a mers ca si pana acum, la foc mic, in obisnuitul nostru cult al improvizatiei si caldicelului, fara nici un proiect de anvergura nationala, fara Institutul Roman, fara o Revista romana a cartii, cu institutiile culturale in dulcea deriva a suselor si complicitatii mai mult sau mai putin mafiote. Fara Dictionarul general al literaturii romane, fara o Enciclopedie a Romaniei, fara vreun dictionar al actorilor, regizorilor, scenografilor, fara macar Anuarul Uniter pe 2001-2002, dar - e drept - cu primele patru tomuri din Istoria romanilor (Ed. Enciclopedica) umbrite, insa, si acestea de spectrul plagiatelor si de coacerea pripita, se pare, a unor capitole.
Subventiile pentru carte ale Ministerului Culturii s-au dat si mai clientelar (aproape sfidator, chiar) decat in anii precedenti. Nu exista nici o intentie cu coerenta strategica pentru promovarea literaturii romane in strainatate. Persista incropeala, carpeala, amanarile, deturnarile, micul turism oficial, butaforic si pagubos de la Targurile Internationale de Carte. Persista criteriile subiective, politice si de clan in tot ce tine de alcatuirea echipelor, a standurilor s.a.m.d., ca si in exegeza, unde ranchiuna personala, politica resentimentara si lucratura razbunarilor personale "fac ierarhiile" si "dau premiile". Vendetism piezis, veleitarism dictatorial, atac sub centura, procesul de intentie si terorismul intelectual ("ideologic") exercitat pana la isterie de "corectitudinea politica".
Din acest punct de vedere, daca traditionala polarizare protocronism/ sincronism a anilor 80 si-a sleit tensiunea, daca pana si campaniile antirevizionism, antioccidentalism si reactionare, de tip Literatorul - Caiete critice au devenit previzibile, sporadice si, in fond, inofensive, in schimb ofensivele Observatorului cultural au otravit atmosfera literara, au ridicat adrenalina in spatiul polemic si coeficientul de santaj ideologic, de tribunal al opiniei, scindand cat se poate de contraproductiv miscarea de idei. Gherila Observatorului cultural impotriva cartii lui Horia Roman Patapievici Omul recent - la inceput de an - si a Usii interzise, de Gabriel Liiceanu - la celalalt capat al anului - trecand prin obstinatia anti-Noica si anti-Cioran, Eliade, prin obsesiva supralicitare a lui Gellu Naum si Radu Petrescu din ratiuni de postmodernitate monomaniacala, prin supralicitarea reductionismului flagrant (si amatoristic) din inchizitoriala "L'oubli du fascisme" a Alexandrei Laignel-Lavastine, a conturat un perimetru sulfuros de idei si atitudini politico-literare.
Un perimetru poate ca productiv pana la un punct, prin continua provocare, insurgenta reformatoare, patosul liberalizant si mobilizarea adversarului (datorita tenacitatii in monitorizare), insa pernicios in ultima instanta, prin opacizare si polarizare, prin sufocarea dialogului, a oricarei posibilitati de complementaritate, de reciproca stimulare.
In acest climat a continuat pana la satietate competitia Eugen Simion versus Gheorghe Grigurcu, Marin Mincu si-a gasit in suplimentul literar al ziarului Ziua (a carui aparitie se cuvine salutata cu cel mai sincer respect colegial) un recipient redutabil pentru umorile care-i otravesc scriitura, iar Luminita Marcu si C. Rogozanu au plecat cu furie de la Romania literara, trecand vindicativ in regim de mercenariat, de comando ideologic "anti-Paltinis", ca sa zic asa, rezumativ, "pour les connaisseurs".
In schimb, prin Concert de deschidere - cel mai semnificativ si mai comentat debut editorial in cronica literara post '89 - Daniel Cristea Enache a devenit o voce cautata si ascultata, urmarita cu buna sau rea vointa, nu conteaza deocamdata, dar cu atentie.



Instrumente de lucru pentru noi ierarhii
Ceea ce au insemnat in 2001 Istoria literaturii romane de azi pe maine, de Marian Popa si Literatura romana postbelica, "lista" lui Nicolae Manolescu, a insemnat in 2002 primul volum, dedicat prozei, din Literatura romana sub comunism, de Eugen Negrici, dupa cum in 2003 nu am nici o indoiala ca evenimentul va fi Enciclopedia exilului literar romanesc de Florin Manolescu. Avem, asadar, si matritele si substanta, aliajul, miezul. Daca le adaugam asteptata Istorie a lui Alex Stefanescu, cele 2500 de fise de scriitori contemporani adunate pentru un dictionar de acelasi diriguitor al Masinii de scris, rezulta ca, dupa 13 ani de libertate, am intrat si noi - literar vorbind - in noul mileniu.
Dar sa nu uitam ca 2002 a fost anul in care s-a incheiat cu bine trista odisee a Dictionarului Scriitorilor Romani (vol. 3 si 4 au aparut la ed. Albatros) coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu, dupa un sfert de veac de sicane, capcane si ranchiune grotesc-despotice. In ciuda aerului usor datat al multor texte, in ciuda unor prudente exagerate in evaluarea moral-politica a multor biografii s.a.m.d., DSR-ul este cea mai solida realizare de grup a literatilor romani din deceniile comunismului. Un triumf tragic, e-adevarat, dar nu mai putin un triumf al tenacitatii senine si al profesionalismului netulburat (chit ca imbatranit si malformat) in fata presiunilor, cenzurilor, cabalelor extraliterare.
Si uite ca la capitolul instrumente de lucru - dictionare, in speta - incepem sa ne apropiem de-o linie cat de cat europeana de plutire: Who's who in Romania dar si Dictionarul de arta moderna si contemporana al lui Constantin Prut. Ion Talos, Gandirea magico-religioasa la romani si Enciclopedia statelor lumii de Horia C. Matei, Silviu Negut si Ion Nicolae. Dictionarul limbajului poetic eminescian, sub coordonarea lui Dumitru Irimia, ca si, desigur, seria "Pleiadelor lui Eugen Simion" de la Univers enciclopedic, unde in 2002 au aparut Corespondenta lui I.L. Caragiale, la 60 de ani de la editia Cioculescu, apoi casetele Marin Sorescu si Nichita Stanescu (somptuoase), ca si Ion Heliade Radulescu, numarul "operelor fundamentale" editate la Academia Romana apropiindu-se acum de 30 de volume.
Basca, la All, Papii. Istorii si secrete, de Claudio Randina, ori Istoria lumii din preistorie pana in anul 2000, de Immanuel Geiss, ca si vol. 3 si 4, literele D-E, F-G din Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati, intemnitati, ucisi, de Cicerone Ionitoiu, la ed. Masina de scris.
In fine - departe de a fi epuizat suita dictionarelor, antologiilor etc. - ca exemplu de excelenta textologica: editia lui Nicolae Mecu din Bietul Ioanide (G. Calinescu, Opere, 3) o tenacitate si un profesionalism desavarsite, a caror pereche n-a fost de intalnit decat in cazul Corespondentei lui Liviu Rebreanu (Opere, 21), ingrijita de Niculae Gheran.



Istorii personale, colective si politichie
Chiar daca 2002 a accentuat falia dintre fictiune si nonfictiune, dand castig de cauza celei din urma (evadarea prin estetic, foamea de Poveste, epicul bovarizant ca terapie pentru nevrozele tranzitiei, pentru actuala depresie colectiva a romanilor) ca forta de impact - chiar daca, de exemplu, seria Milan Kundera de la Humanitas, Lolita lui Nabokov de la Polirom sau Sarbatoarea tapului de Mario Vargas Llosa, la All, au atras in chip aparte atentia - sunt de mentionat Lucian Boz, Scrisori din exil, vol. 5 din Agendele literare lovinesciene, Caietele de la miezul noptii de Alexandru Busuioceanu, Notele si relatarile lui Camil Demetrescu, corespondenta dintre Lucian Blaga si Vasile Bancila, Jurnalul lui Raoul Bossy, Amintirile si consideratiile asupra miscarii legionare, de Zaharia Boila, Istorii de viata in Bucuresti, de Zoltan Rostas, noul volum din Jurnalul Gabrielei Melinescu, anii 1981-1984 din Jurnalul Monicai Lovinescu, Crugul mandarinului valah (jurnal intim 1952-1958) de Petre Pandrea, incheierea, la Humanitas, a reeditarii celui mai teribil document din inchisorile comunismului (Ion Ioanid, Inchisoarea noastra cea de toate zilele), marturiile adunate de Mihai Sarbulescu in Despre ucenicie, Marturii asupra unui veac zbuciumat, de Nicolae Margineanu, N. Steinhardt in interviuri si corespondenta, Sergiu Singer, Lavanda si usturoi sau murmurul caselor, Adrian-Silvan Ionescu, Moda romaneasca 1790-1850, ca si minunata revelatie pe nume Gh. Jurgea-Negrilesti (Troica amintirilor. Sub patru regi) sau Vitelul si stejarul, de Alexandr Soljenitan... pretutindeni biografii pe post de manuale de etica sui generis, vieti, destine individuale cu functie de marturie de epoca, memorialistica si corespondenta ca jurnal-eseu-literatura, aparitii focalizante si pilduitoare totodata.
In plus, 2002 ne-a adus inca un triunghi al biograficului ca oglinda etica: Usa interzisa (Gabriel Liiceanu), Femeia din fotografie (Tia Serbanescu) si Acasa se vorbeste in soapta (Stelian Tanase) sunt carti de initiere in supravietuirea sub dictatura (si dupa !!!) carora volume precum In cautarea comunismului pierdut (Ioan Stanomir, Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici), Arca lui Noe. De la neolitic la Coca-Cola (Muzeul taranului Roman), Vointa de libertate (Egon Balas), Cenusa zilelor (Mariana Sora), Scrisori din Vindobona (Stefan Munteanu), Amintiri din pribegie, de Neaju Djuvara s.a. le formeaza un cat se poate de fecund "pat germinativ".
Poate ca au dreptate si cei care acuza priza exagerata la Trecut, la memorialistica, istorie, axare pe culisele subiectivitatii, totul in dauna examinarii problemelor Romaniei de azi si a problematizarii viitorului. Poate ca au dreptate, insa foamea de trecut, curiozitatea (e drept, nu o data maladiva) fata de subteranele istoriei si ale memoriei individual/colective, atractia nu o data mizofila fata de "pivnitele subconstientului" in adaptarea la istorie - au si ele justificari la fel de inatacabile.
Pe de alta parte, daca a fost un sector debordant in bogatie editoriala in 2002 - alaturi de beletristica si memorialistica - apoi acela a fost cel al istoriei propriu-zise, unde, practic, s-a gasit tot, de la Omul romantic din colectia Poliromului, la documentele germane, franceze si maghiare despre rebeliunea legionara din ianuarie '41 (v. Ottmar Trasca si Ana-Maria Stan, la Albatros), de la Discursurile parlamentare ale lui Titu Maiorescu, la Insemnarile zilnice ale lui C. Argetoianu pe 1938 (vol. 4-5 din editia Stelian Neagoe), trecand prin documentele privind relatiile romano-britanice din 1933-1939 (Gheorghe Pascalau), vol. 2 si 3 din suita Nicolae Radescu in corespondenta secreta a exilului (la Jurnalul literar), vol. 3 din Istoria loviturilor de stat in Romania (Alex. Mihai Stoenescu), colectiile de documente de la ed. Saeculum I.O., de la Vremea (v. intre altele, convorbirile cu Alexandru Danielopol despre "culisele negocierilor cu URSS, 1934-1947"), Rostul si destinul burgheziei romanesti de Mihail Manoilescu... iata numai cateva dintre titlurile care-mi vin numaidecat sub condei in acest iute ceas recapitulativ. Insa ele sunt infinit mai multe si e de regretat amarnic dezinteresul mass media, al gazetelor inclusiv literare (ca sa nu mai spun cotidiene) fata de aceste scrieri, lasate - desigur, pe drept - in seama dezbaterilor din revistele de specialitate, dar nedrept de putin "descusute" inclusiv de catre specialisti, in publicatiile de mare tiraj.
Destul de putin comentate au fost si memoriile politice in 2002, dincolo de semnalarile picante din presa "de intampinare". Ar fi meritat un studiu serios, sever si nuantat aceasta impozanta suita inceputa de Cursa pe contrasens a lui Radu Vasile, continuata de dialogurile Andrei Plesu - Petre Roman (Transformari, inertii, dezordini) moderate de Elena Stefoi, de cele patru tomuri masive ale lui Emil Constantinescu (Timpul daramarii, timpul zidirii), de Puterea, un rau necesar, de Valeriu Stoica, de dialogurile Petre Roman - Elena Stefoi, agendele lui Ion Ratiu din 1994 (Marele lobby. Romania in NATO), peste toate plutind cu aburi otraviti Purtatorul de cuvant (al lui) Razvan Popescu, cumplit insectar fata de care romanul lui Bogdan Teodorescu, Spada (si el o mostra cinic-sadica de Romania ca stat mafiot) pare o dulce copilarie...
In sfarsit, 2002 a adus, poate mai mult ca alti ani, o aplecare ceva mai serioasa si mai documentata pe problema Securitatii, de la cartile lui Marius Oprea (Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente, 1949-1989, precum si Ziua care nu se uita) la Genii si intelectuali. Militari si intelectuali sub lupa Securitatii (Mihai Pelin), Ionel Gall, Ratiune si represiune in Ministerul de Interne. 1965-1989, ori Intoarcerea lui Vintila Horia, de Marilena Rotaru.
Alina Mungiu, Politica dupa comunism, Pavel Campeanu, Ceausescu, anii numaratorii inverse, Ion Brad, Ambasador la Atena, antologia A fi conservator realizata de Ioan Stanomir si Laurentiu Vlad, vol. IV din Dosarele Mircea Eliade realizate la Curtea Veche de Mircea Handoca, studiul dspre Nucsoara si Scornicesti realizat de Alina Mungiu si Gerard Althabe, Jurnalul politic al lui Ioan Hudita din 1938, aparut la Fundatia Pro, inceperea seriei de Scrisori Pamfil Seicaru la ed. Victor Frunza, Detinut al justitiei rosii, de Leonard Kirschen la ed. Enciclopedica, Publicistica politica a lui Hasdeu (1869-1902) editata de I. Oprisan la Saeculum, reeditarea dupa 80 de ani a lucrarii lui Silviu Dragomir, Istoria dezrobirii religioase a romanilor din Ardeal in sec. XVIII - sunt doar cateva dintre titlurile incitante care umplu standurile librariilor, prea putin cunoscute de publicul larg, din pricina - inca o data - a mediatizarii lasate la voia intamplarii.



Carte frumoasa, religioasa si putin incruntata
Acum doi ani, cand aparea albumul Roma caput mundi (Horia Bernea si Teodor Baconski) frematam de fericirea imaginilor si calitatea tiparului. Acum (ce repede ne invatam cu binele!) cand ni s-a oferit zborul foto-planat peste Romania din albumul lui Stefan Petrescu, Romania. O perspectiva inedita (ed. FCR) cu zeci si zeci de imagini aeriene ale cetatilor medievale din Transilvania, cu Delta, manastirile Moldovei, cu imagini din Timisoara, Iasi, Cluj, Bucuresti, Deva, Constanta etc., am si inceput sa ne incruntam la cutare granulatie, la cutare unghi nepotrivit, la cutarea abureala, la pacatul reproducerii pe doua pagini, segmentand imaginea s.a.m.d. Nu mai departe, acum cinci, sase ani erau de neimaginat splendorile tipografice aparute acum la Meridiane: Alexandru Efremov, Icoane romanesti si noul album Stavropoleos (de salutat in context si noul ritm in care se pare ca a intrat "Biblioteca de arta" cu Disparate-le lui Ion Frunzetti, Ochiul in ureche de Andrei Pintilie, Femeia in vremea faraonilor de C.D. Noblecourt, Cautatorii si Creatorii lui Daniel J. Boorstin, Negustorii de arta de Willenstein si Stavrides s.a.) ori precum albumul Cella Neamtu/ Dorana Cosoveanu sub teascurile (vorba vine) ale Regiei autonome Monitorul Oficial, rivalizand natural cu albumul Corneliu Baba editat de Pavel Susara la Parkstone - D.O.R., cu ultraelegantul Grife/Bark Blazer Sorin Ilfoveanu ("printed in Romania"!) cu text de Aurelia Mocanu, sau cu rafinatul album de fotografii realizate de Cosmin Bumbut si editat la Humanitas.
De vreo doi ani deja, intrand la libraria "Noi", spre pilda, dai de o incantatoare inflatie de carti romanesti frumoase, pur si simplu frumoase, de o fericita inflatie de Bucurestiuri (ajuns aici, sa nu uitam volumul lui Radu Olteanu, Bucurestii in date si intamplari aparut anul trecut la Paideia) astamparandu-ne foamea de iconografie, de straluciri si puritati, intr-o capitala isterica si abulica, oras al gropilor si noroaielor, al cenusiului dezolant, al saraciei si agresivitatii!
Poate ca si din pricina aceasta a capatat proportii neasteptate la receptare cartea religioasa, captiva pana mai ieri in perimetrul librariilor de stricta specialitate, fie ortodoxe, fie catolice. Carti precum cele ale Parintelui Galeriu, Cultura duhului de Rafail Noica, Ofensiva ortodoxiei de Dan Ciachir (ca si cartea de convorbiri a aceluiasi cu Radu Dorin Micu), Riscul de a fi ortodox si Cine se teme de Biserica, de Costion Nicolescu, Teologia sexelor si taina nuntii, de Razvan Codrescu, noua editie a Vocabularului de teologie biblica, dialogurile lui Virgil Nemoianu cu Robert Lazu cuprinse in volumul Intelepciunea calma, ca si, de buna seama, Anticriticele lui Sorin Dumitrescu, parintele Anastasiei, au iesit in calea intelectualului pagan si a laicatului obosit cu o forta si-o mandrie de surprinzatoare prospetime, semn ca sufletele ne sunt tot mai ametite, amortite si bolnave.
In sfarsit, neaparat de amintit aici inca o aparitie de blazon in colectia "Carti fundamentale ale culturii romane" a Fundatiei pentru o Societate Deschisa: Biblia de la Bucuresti, 1688, editata initial la ed. Universitatii Al. I. Cuza din Iasi, sub ingrijirea prof. Vasile Arvinte si Ioan Caprosu. Cele doua tomuri se adauga unei suite de tinuta impecabila, cu volume de D. Cantemir, I.L. Caragiale, Ion Creanga, A.D. Xenopol, E. Lovinescu, N. Iorga, Paul Zarifopol, C.R. Motru, Gh. I. Bratianu si P.P. Panaitescu, cu Istoria romanilor de C. C. Giurescu si Zalmoxis-ul lui Mircea Eliade, cu Henri H. Stahl, Simion Mehedinti si Virgil N. Madgearu, cu Budai Deleanu si Max Blecher, intr-un proiect cultural de care H.-R. Patapievici si Mircea Mihaies au pentru ce sa fie mandri.



Navala prozei si noul protectionism
Cel mai spectaculos ritm editorial l-am inregistrat anul trecut din partea "Bibliotecii Polirom", coordonata de Denisa Comanescu. Daca am numarat bine, peste o suta de titluri intr-un an, fie reeditari de varfuri, de la Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Gogol, Turgheniev, la Junger, D.H. Lawrence, A. Huxley, Eco si L. Durrell, fie nume mai noi precum David Lodge, Ian Mc. Ewan, Andrei Makine, Michael Ondaatje, Bernhard Schink, ori cu editii in sfarsit complete, cum este cazul Darului lui Humbold de Saul Bellow. (Fie si macar intre paranteze, dar trebuie spus ca aceeasi mereu surprinzatoare Antoaneta Ralian ne-a oferit acum Plexus-ul lui H. Miller, tot la EST...)
Daca tinem cont de tirajele tot mai mari pe care le realizeaza Paolo Coelho la Humanitas (intr-o furie ce "risca" sa egaleze tirajele Sandrei Brown de acum un deceniu), ca si de sobra si eficienta continuitate in domeniu de la RAO si All, atunci este de inteles reprosul venit din partea multor autori si editori de proza romaneasca, privind nevoia unui anume protectionism biblio-national. Pe o piata beletristica invadata de noi nume de autori straini cu cariera mondiala, cum oare sa mai apuce bietul cronicar sa scrie cumsecade despre Tricephalosul Ruxandrei Cesereanu sau de Drumul spre piatra  de Dan Stanca, de Lucian Dan Teodorovici (Circul nostru va prezinta), Stelian Tabaras (Atelierul de tatuaje), Iolanda Malamen (Casa Verdi), Dorin Muresan (Hypostasis), Florina Ilis (Chemarea lui Matei) si cati altii?
Numai al doilea volet din Orbitor-ul lui Mircea Cartarescu a beneficiat, cum era de altfel de asteptat, de buna rumoare a mass media.
Despre necesitatea (sau nu) a acestui neoprotectionism estetic, sa-i zic asa, voi scrie cat de curand. Ca si despre dialogul tot mai fructuos dintre "scolile de critica", dintre Clujul Martei Petreu, al lui Ion Vartic, Stefan Borbely sau V. Fanache, si Bucurestii lui Nicolae Manolescu, Eugen Simion si Livius Ciocarlie.
Cum in vremuri de criza creativitatea spirituala creste, e de asteptat ca "evadarile pe verticala" sa fie tot mai numeroase. Am devenit demult, din pacate, experti in ratarea cu stralucire...



Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar



 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7480
Diferență: 0,1667
Ieri: 4.7401
Azi: 4.1981
Diferență: 0,313
Ieri: 4.1850
Azi: 5.4269
Diferență: 0,3217
Ieri: 5.4095
Azi: 4.1805
Diferență: 0,2206
Ieri: 4.1713