Alb de Rădeşti
Expoziţia Sorin Ilfoveanu: Alb (AnnArt, până pe 19 iunie) reuneşte pe simeze un fond de 32 de lucrari de lucrări - pictură în acrilic pe pânză – peisaje de la Rădeşti, realizate în perioada 2012-2013. De asemenea, prezentăm la mapă o serie de 13 desene pe hârtie, din aceeaşi perioadă.
„Cele mai recente serii de picturi şi desene in alb sunt peisaje de la Rădeşti, satul devenit legendar in opera sa de maturitate. Satul din zona Argeşului, locul de referinţă din geografia sa emoţională a inceput să îi apară în operă incă din anii 1985-86, cand artistul a început amenajarea unui spaţiu de lucru şi repaus acolo, între colinele prietenoase ale Subcarpaţilor Getici, la mijlocul distanţei dintre Piteşti şi Campulung Muscel.
Albul hartiei, al grundului sau al tonului de fundal susţine cu eleganţă semnele grafice realizate în creion sau în culori de pămant sensibil tonate. In cazul desenelor şi guaşelor, albul este elementul de contenţiune a liniilor, semnelor şi petelor, mai multe şi mai dense, parcă, decat in seriile anterioare, apropiate ca dată, intitulate Banchetul, Rădeşti sau Piţigaia, în care Aurelia Mocanu observă cum „Ilfoveanu- desenatorul surdinizează portretul, îi captează aura in proiecţie arhaică, dar răscoleşte sonor-grafic pămanturile locuite.”
El foloseşte albul panzei sau al hartiei ca pe un ton integrat intregului ansamblu, acesta putand fi considerat materie pură dăruită de suport. Grundul texturat al panzelor este, din punct de vedere tehnic şi fizico-chimic, primul strat al picturii, iar (aproape) albul acestuia devine simbol deoarece, in majoritate, se pictează pe alb, acesta devenind originea oricărei variante cromatice sau tonale ulterioare.
Urma neagră care apare pe alocuri, orizontal - în cer, pe post de negură (element abstract) sau vertical, pieziş (ca marginea deteriorată a unui instantaneu învechit), în peisajele eternizate de la Rădeşti, este un element deconcertant, care se opune diametral albului mai mult sau mai puţin extins din fiecare lucrare…” (Simona Vilău, curator, aprilie 2013) (foto 1)
***
Cum a-mpietrit milităria
Manhood AMR – Sculptură en plein air de Vlad Berte la Aiurart. De ce să alegi ARMATA când în faţa ta se deschid atâtea drumuri, atâtea posibilităţi? Pentru că a intra în Armata Română nu înseamnă doar a-ţi defini personalitatea, a te maturiza, a-ţi întări trupul şi spiritul, nu doar a-ţi face datoria faţă de patrie, ci înseamnă o multitudine de oportunităţi şi posibilităţi, pe care ţi le oferă profesia militară… Vlad Berte (n. 1985, Cluj-Napoca) surprinde prin încremenirea pietrei sculpturilor sale şi încremenirea obiceiurilor: „Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească.” (Geneza 2:15), Cuvântul păzească din Geneză ne face să reflectăm asupra dispensabilităţii tradiţionale a masculului. Metamorfozarea unui băiat în bărbat se făcea trecând printr-un proces iniţiatic: stagiul militar. Această ultimă treaptă a metamorfozării, o etapă mentală şi emoţională, este redată de Vlad Berte prin obiectele definitorii ale bărbăţiei mioritice. Odată parcursă etapa armatei, individul se întorcea în comunitate „bărbat” – termen care valida statutul de cap al familiei. În ultima decadă, iconurile, ce defineau ideea de „am să mă întorc bărbat”, au dispărut. Berte investighează relicvele unei epoci care nu mai este. (Ioana Ciocan, curator) Iar milităria împietrită a rezistat furtunilor de cod portocaliu din Bucureşti, ispitelor din Noaptea albă a galeriilor şi soarelui de mai reinventând postmodern isotria clasicului en plein air.
(foto 2 – 4 Remus Andrei Ion)
***
Biologie de porţelan
Expoziţia Aura formei a ceramistului clujean Gavril Zmicală la Galeria Galateea.
„Materialul, de o sensibilitate aparte, reţine fiecare amprentare a ceramistului. Docilă, gresia se supune gestului artistic, înmagazinându-l pe suprafaţa sa. Imprimarea fină rămâne în memoria materialului, modelându-i epiderma. Asemeni unui biotehnolog, Gavril Zmicală investighează microparticulele fiinţei umane, prin introspecţie. Fiecare gând, gest, sentiment, devine imaginea unei stări. Corespondenţa dintre imaginea stării şi memoria materiei creează Aura formei.” (text Raluca Băloiu, curator Adela Bonaţ) (foto 5-8, Remus Andrei Ion)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
