Astfel si-a intitulat scrierea sa memorialistica Al. Iacovachi, ramasa pana in prezent in manuscris. Prin functiile detinute - secretar de legatie la Berlin, Berna, Varsovia, ministru plenipotential in capitala Poloniei, inalt functionar in Ministerul de Externe de la Bucuresti - Al. Iacovachi, a cunoscut indeaproape societatea si viata politica romaneasca din primele cinci decenii alea veacului trecut.
Insemnarile sale cuprind interesante informatii din culisele unor evenimente carora le-a fost martor de-a lungul unei jumatati de veac. O ampla selectie din scrierea sa inedita am publicat in revista "Magazin istoric" (in a carei redactie lucrez), in numerele 3-5 si 10-12 din 1993. Am selectat de aceasta data, pagini din insemnarile anului 1939. La 1 septembrie acel an, dupa cum se stie, a izbucnit al doilea razboi mondial, prin atacarea Poloniei de catre Germania lui Hitler. In Romania, primul-ministru, Armand Calinescu, a fost asasinat de legionari, trei saptamani mai tarziu, la 21 septembrie. S-a format un guvern prezidat de generalul Constantin Argesanu, inlocuit la 28 septembrie cu Constantin Argetoianu, guvern care, la randul sau, a fost si el schimbat la 24 noiembrie, cu Cabinetul condus de Gh. Tatarescu.
Iata cadrul scenei politice romanesti din timpul insemnarilor lui Al. Iacovachi. Am selectat doar acele notatii care se refera la evenimente si personaje din lumea politicii interne. (Ioan Lacusta)
1 septembrie 1939
Dupa negocierile dilatorii care dureaza de aproape o luna si in urma raportului ce i-a fost facut la Berlin de gauleiterul Forster (seful nazistilor din Danzig, care in dimineata zilei anuntase "alipirea" respectivului oras la Germania - n.n.), dl. Hitler a convenit ca Danzigul sa fie incorporat la Reich. Decretul emis in aceasta privinta este considerat de Polonia ca un casus belli.
In zorii zilei de astazi, trupele germane au invadat Polonia, atat de partea Prusiei Orientale, cat si din fruntaria Posnaniei si Sileziei. Guvernul francez a decretat mobilizarea generala. Catastrofa europeana nu mai poate fi deci evitata.
Rusia Sovietica a ratificat, ca si Germania, pactul de neagresiune semnat la 23 august. Parlamentul sovietic va avea sa discute in curand o noua lege de organizare a armatei, care urmeaza sa mareasca cu mult efectele armatei ruse.
Aviatia germana a bombardat chiar astazi 8 orase polone, intre care si Cracovia. Lumea discuta la noi cu infrigurare evenimentele care se succeda. Impresiunea generala este ca tara noastra va parasi neutralitatea numai in cazul cand va fi atacata.
De duminica 3 septembrie, respectiv la ora 11.00 pentru Marea Britanie, si ora 18.00 pentru Franta, starea de razboi exista intre aceste doua puteri si Germania. In cursul unei calatorii pe care am facut-o impreuna cu varul meu, colonelul Gr. Iacovachi, la mosia Straulesti si apoi la Braila, unde avusesem treaba la tribunal, acesta a calatorit la intoarcere spre Bucuresti cu un colonel de stat major, Georgescu, care venea de pe fruntaria dobrogeana si care i-a spus ca un insemnat numar de soldati si cativa ofiteri mobilizati pe acea fruntarie au raie. Acelasi ofiter a informat pe varul meu ca soldatii chemati sub arme sufera, in acea regiune, de paludism. Ca veniti slabiti de la muncile campului si fiind chemati sa sape transee intr-o regiune impaludata, se imbolnavesc de friguri, cu temperatura de 40 grade, lucru care, fireste, ii slabeste foarte mult.
Neputand sa pastrez acest dureros secret, am intrebat prin telefon, in dimineata zilei de 10 septembrie, pe domnul consilier al Coroanei si prezident al Senatului, Constantin Argetoianu, daca-l puteam vedea chiar in acea zi. Raspunsul fiind afirmativ, ma aflam la ora 10 dimineata la domnul Argetoianu.
Ca fost medic, fostul meu coleg de cariera mi-a spus ca raia se putea usor curarisi, ceea ce era mai grav era insa paludismul, care se vindeca mai greu si numai cu tratament indelungat, despre realizarea caruia domnul Argetoianu se indoia. El imi spune:
- Ce vrei, Romania se afla inca in starea in care se gaseau popoarele apusene in 1880. Suntem cu patru secole intarziere si ne va trebui, mult, foarte mult timp pentru a ajunge la nivelul de civilizatie pe care-l dorim.
Domnul Argetoianu mi-a multumit pentru informatiunea ce-i adusesem si m-a asigurat ca nu va lipsi sa se adreseze cui se cuvine pentru ca acest rau sa fie curmat.
La afirmatiunea mea ca o asemenea stire ar putea sa fie exploatata de bulgari in contra prestigiului armatei noastre, domnul Argetoianu mi-a raspuns:
- Poate ca stiind lucrurile acestea, nu vor veni.
Am luat acest raspuns drept o gluma.
Tot dansul m-a informat in ajun ca "plafonul Bancii Nationale fusese spart" si mi-a lasat sa inteleg ca de acum incolo "ne indreptam spre o noua inflatiune, cu consecintele dezastruoase pe care le cunoastem".
Complicitatea germano-rusa este pentru noi un pericol de moarte, pe care Bulgaria si Ungaria il asteapta pentru a ne ataca cu sprijinul Germaniei. Singurul lucru care poate sa asigure respectarea integritatii teritoriului nostru este, pe langa puterea militara de care ne vom bucura, victoria completa a Aliatilor pe frontul de Vest, pentru realizarea careia ceasul interventiei noastre nu a sunat inca, dar va suna.
La finele lunii august 1938, domnul Gheorghe Tatarescu a parasit postul de ambasador al Romaniei la Paris, in contra vointei sale. Iata faptele:
Domnul Tatarescu obisnuia sa trimita regelui rapoarte personale. In timpul lipsei domnului Gafencu (ministrul Afacerilor Straine - n.n.) din tara (martie 1939), regele remite lui Calinescu un asemenea raport personal. Acesta, fiind interimar la Externe, atrage atentiunea domnului Tatarescu asupra faptului ca agentii acreditati in strainatate aveau sa-si adreseze rapoartele ministrului Afacerilor Straine, iar nu direct regelui.
Domnul Tatarescu raspunde acestei chemari la ordin, dandu-si demisia, voind sa arate lui Calinescu ca el intelege sa lucreze direct cu regele, trecand peste capul ministrului Afacerilor Straine.
Acest act de indisciplina nu i-a servit, caci regele a pus la o parte demisiunea domnului Tatarescu si nu s-a servit de dansa decat la finele lunii august, cand, contra vointei domnului Tatarescu, i-a primit demisia si a numit pe domnul Franasovici.
Venind la Bucuresti, domnul Tatarescu a fost primit in audienta de rege, dupa ce asteptase in cabinetul colonelului adjutant Russescu trei sferturi de ora.
In cursul acestei audiente, ambasadorul rechemat a spus regelui ca ar fi poate locul sa se schimbe guvernul, mai ales din cauza imprejurarilor grave ce erau de prevazut. Regele i-a raspuns ca era multumit de domnul Calinescu si de colaboratorii sai si ca nu vedea ca este locul de a se proceda la o schimbare de guvern. Astfel, sperantele domnului Tatarescu au fost inselate, dar numai pentru scurt timp, pentru ca in curand asasinarea lui Calinescu avea sa redeschida chestiunea. (Va urma)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
