Ziarul de Duminică

Aromânii balcanici şi bandele greceşti (V). Conflict diplomatic

Aromânii balcanici şi bandele greceşti (V). Conflict diplomatic

Generalul Lahovary

19.08.2010, 23:41 292

Iniţial, opinia publică din România şi-a manifestat nemulţumireafaţă de crimele grecilor la adresa aromânilor prin intermediul unormitinguri. Ulterior, atitudinea populaţiei a devenit mai radicală.La 31 iulie 1905, patru persoane au devastat cafeneau "România" dinstrada Gabroveni. Proprietarul, grecul Paul Stamulis, a fost rănitla cap, iar casiera insultată şi maltratată. Au fost distrusemobila şi alte obiecte de inventar, pagubele fiind evaluate la1.522 de lei. În oraşul Giurgiu, manifestanţii au ars drapelulgrecesc (31 iulie 1905), determinând protestul oficial al LegaţieiGreciei la Bucureşti prin vocea lui Tombazis, care a cerutsancţionarea agenţilor de poliţie ce nu au intervenit pentru aîmpiedica incidentul.
Răspunsul părţii române a fost comunicat prin Ioan N. Lahovary,ministru de externe: "Guvernul Regal deplânge sincer căsentimentele de indignare produse în spiritul public au împinsmulţimea la o astfel de manifestare, după cum e convins că guvernulelen deplânge din parte-i violenţele şi crimele ale căror victimesunt pacinicile populaţiuni româneşti din Imperiul Otoman şi caresunt înfăptuite de către bande cari declară că lucrează în numeleşi în interesul naţiunii elene".
Simţindu-se ofensat, Tombazis a plecat în concediu fără să numeascăun înlocuitor, iar paza Legaţiei a lăsat-o în sarcina unuicancelar. Plecarea sa a anunţat-o ministrului român de externe prinintermediul unei telegrame. Cum atitudinea lui Tombazis a fostconsiderată de către oficialii români contrară uzanţelordiplomatice, reprezentantul României la Atena, I. N. Papiniu, i-aadus la cunoştinţă primului ministru Rhallys că pleacă şi el înconcediu. Nota a fost adusă la cunoştinţa lui Rhallys prinintermediul interpretului Legaţiei României la Atena, după plecareadin capitala elenă a lui I. N. Papiniu. "Este învederat - semenţiona în nota cu Nr. 425/24 septembrie 1905 - că e o maredeosebire între un şir de omoruri săvârşite asupra românilor dinTurcia de nişte bande greceşti şi distrugerea unui aşa-zis steaggrecesc, pe care manifestanţii l-au adus ei înşişi. Deosebireaeste, desigur, în favoarea Guvernului român. Dar dacă poliţiaromână nu a putut împiedica acest mic fapt, este dovedit că bandelegreceşti au fost formate şi înarmate pe teritoriul grecesc".
În acest mod s-a ajuns la suspendarea relaţiilor diplomatice dintreRomânia şi Grecia, Consiliul de Miniştri de la Bucureşti denunţândulterior (4 octombrie 1905) Convenţia de Comerţ încheiată întrecele două ţări. Cum la Bucureşti şi Atena nu mai existaureprezentanţi diplomatici, decizia Parlamentului României a fostadusă la cunoştinţa guvernului grec prin intermediul generaluluiLahovary, care s-a adresat direct premierului Rhallys, ultimulîndeplinind ad-interim şi atribuţiile ministrului AfacerilorStrăine. Decizia Parlamentului român a generat nemulţumireaExecutivului grec prin faptul că nu se mai recunoşteapersonalitatea juridică a instituţiilor ecleziastice şi şcolaregreceşti care îşi aveau sediul în România.
Guvernul grec a intenţionat să rezolve diferendul diplomatic prinintermediul Tribunalului de la Haga. România, deşi semnaseConvenţia de la Haga (1899), îşi putea rezerva dreptul de arespinge arbitrajul. Generalul Lahovary a încercat să anihilezeeventualele presiuni ale guvernului grec pe lângă statele influentedin Europa cu scopul de a determina România să acceptearbitrajul.
Într-o asemenea stare de fapt, reprezentanţii diplomatici aiRomâniei în străinătate au fost atenţionaţi să prezinte "în faţaguvernului pe lângă care sunt acreditaţi valoarea motivului pentrucare am refuza, la un caz eventual, arbitragiul. Noi nu putemadmite ca un tribunal să se poată rosti asupra temeinicieidreptului nostru suveran de a desfiinţa oarecari instituţiunistrăine stabilite pe teritoriul nostru".
Prigoana aromânilor de către greci nu s-a terminat după ruperearelaţiilor diplomatice. A urmat Primul război mondial, prilejpentru greci de a-i trimite pe aromâni în primele linii…


CĂTĂLIN PETRUŢ FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor în istorie alUniversităţii din Bucureşti (2006). A colaborat sau colaborează larevistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, MagazinIstoric, Historia (redactor în perioada 2002-2004), DosareleHistoria (redactor-şef în perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei,Monumentul, Sangidava şi Valahica, Ziarul de Duminică, însumândpeste 250 de articole, publicate în periodice şi volume colective,şi peste 20 de comunicări la sesiuni de comunicări ştiinţifice.

AFACERI DE LA ZERO