Vă reamintim că expoziţia personală a lui Titu Toncian, „Călătoria 60” poate fi vizitată până la data de 25 octombrie 2015, la Gheţărie, Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia.
Titu Toncian, artist ceramist şi experimentalist al Generaţiei ’80, Profesor Universitar Doctor la secţia de ceramică-sticlă-metal, Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, prezintă la ceas aniversar expoziţia „Călătoria 60”. Curatoriată de Raluca Băloiu, expoziţia a fost deschisă publicului de doamna Doina Mândru.
Reprezentant al Generaţiei Optzeciste, Titu Toncian s-a format ca ceramist la universitatea clujeană, manifestând o reală efervescenţă creatoare în condiţiile unei cenzuri ideologice. În ambianţa profesoarei sale Ana Lupaş, Toncian nu s-a limitat la o formă de expresie sau alta, demersul său artistic, experimentul, constituind „o necesitate interioară perfect motivată conjunctural şi o componentă a propriului spirit, adusă ca un exerciţiu util în consolidarea propriei opere”, după cum însuşi afirmă. Artistul clujean a fost activ în cadrul Atelierului 35 „printre puţinele forme la suprafaţă ale unei reale efervescenţe creatoare, altfel aflată în condiţia de underground” (Adrian Guţă, Texte despre Generaţia ‘80 în artele vizuale, editura Paralela 45, 2009, pag 123).
Alături de direcţia neoexpresionistă care a structurat vizibil generaţia anilor ’80, Magda Cârneci identifica filonul alternativ al artei procesuale (Magda Cârneci, Artele Plastice în România, 1945-1989, Polirom 2013, pag 125, pag 132), filon denumit în epocă „artă intermedială” datorită utilizării mai multor medii artistice (pictură, obiect, fotografie, colaj, instalaţie, video) şi a materialelor neconvenţionale (ibidem, pag 131). În acest tip de discurs intermedial ar putea fi încadrate lucrările: Alcătuiri TT (1982), Situaţii T (1983) şi Stratificări (1988), dar şi instalaţiile mai recente cu neon şi argilă asemeni Memoriei locului I (1997) şi II (2010).
Pe de altă parte, în lucrările sale din porţelan sau argilă, Titu Toncian abordează un neoexpresionism figurativ asupra căruia intervine cu pigmenţi (brun, albastru, ocru). Lucrarea aniversară Călătoria 60 prezintă centauri acefali cu copii adosaţi. Expresie a contrastelor şi metaforă a intelectului versus sensibilului şi instinctualului, dispunerea ordonată a centaurilor aminteşte de armata de teracotă. Titu Toncian face referire la armata dinastiei Qin, simbol al valorilor spirituale şi sociale. Adrian Guţă asocia neoexpresionismul din limbajul plastic al lui Toncian, unui vocabular Neue Wilde (Adrian Guţă, Arta (cultura) alternativă (II), East Side Story, Observator cultural, nr 254-255/ 2005). Prin variate mijloace de expresie, Toncian ilustrează valori metaforice, simbolice şi spirituale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
