Ziarul de Duminică

Campanie militară „de duminică”, la Râşnov, „În numele trandafirului”. GALERIE FOTO

Caporal Horace

Fotografii de Adrian-Silvan Ionescu, Aurelian Stroe, Adriana Stroe, Josefina Postavaru, Eugen Petri

Autor: Adrian Silvan Ionescu

19.08.2011, 00:08 599

De vineri 26 august, Râşnovul va fi un oraş ocupat militar! Nu, nu suntem în 1916 ci în 2011. Dar, de acea vară fierbinte a lui '16, când Regatul României a trecut Carpaţii pătrunzând în teritoriul monarhiei bicefale Habsburgice, în Transilvania, ne despart doar 95 de ani. Iar amintirile sunt încă proaspete în acele locuri. Aşa că bunii şi vrednicii râşnoveni nu vor fi deloc surprinşi să vadă atât de mulţi militari din diverse armate şi de diverse arme pe străzile burgului lor. Aceasta pentru că Festivalul Istoric-academic "În numele trandafirului" se află la a treia sa ediţie internaţională ce atrage un numeros şi entuziast public. Cum se vor desfăşura "ostilităţile"?

Iata cum va fi la Râşnov în vreme de campanie: în seara de vineri 26 august, la ceasurile 7 post meridiane, pe piaţa din faţa Primăriei se vor alinia trupele aliate româno-franco-austro-ceho-polono-bulgare. Vor fi purtate ţinute din timpul Războiului cel Mare. Comandantul statului major, maiorul baron Roman Gamotha, din Regimentul 3 Dragoni Cesaro-Crăieşti va da raportul. Se va intona imnul naţional şi se va da onorul în vreme ce generalul comandant împreună cu primarul urbei vor trece în revistă trupele. După aceea generalul va citi o proclamaţie către localnici îndemnându-i să se arate prietenoşi faţă de "ocupanţi" şi să le pună la dispoziţie toate proviziile de care au nevoie. După aceea, în sunetul fanfarei, soldaţii vor mărşălui prin oraş, pentru a-şi arăta tăria şi splendoarea uniformelor. La lăsarea întunericului va fi retragerea cu torţe.

După atâta efort, vor putea şi bieţii ostaşi să-şi tragă sufletul în faţa unei halbe de bere, pe conta municipalităţii. În acest timp, un concert de muzică militară va face să tresalte inimile bărbăteşti ale asistenţei. Un film documentar, mut, cu scene din viaţa cazonă - realizat de reporterul de front Bogdan Iorga - va fi proiectat ca material de propagandă şi de atragere de noi voluntari (oameni naivi care nu ştiu ce este armata...)

A doua zi, sâmbătă 27 august, după micul dejun cazon (ceai, brânză, slănină, marmeladă şi pâine neagră), trupele se vor urca la cetatea Râşnov unde va fi instalată tabăra. Fiecare grup, în cortul său, îşi va prezenta istoria prin broşuri, fotografii şi diverse publicaţii. Vor da răspunsuri amabile tuturor celor interesaţi, pentru că aceşti reînscenatori ai vremurilor trecute sunt oameni foarte prietenoşi şi totdeuna dornici să-şi împărtăşească experienţa şi să dea explicaţii asupra echipamentului şi armamentului ce-l posedă. Se vor înfiripa adevărate conferinţe ad-hoc: aceste expuneri conferă festivalului latura sa academică. Apoi, subofiţerii îşi vor scoate pifanii la instrucţie pentru că, în oaste, este urmat principiul că soldatul trebuie să aibă tot timpul o ocupaţie spre a nu avea timp să se gândească la drăguţa de acasă şi a-i slăbi abnegaţiunea.

În acest timp, bucătarii vor trebălui în jurul cazanului lor fumegând unde fierbe tocana pentru prânz. Când este gata, comandantul este invitat să o guste şi, la aprobarea calităţii nutritive a mâncării, trupeţii se aliniază, cu gamela şi lingura de lemn în mână, pentru a-şi primi porţia. După repausul de după-amiază, armatele îşi vor ocupa poziţiile şi va începe lupta. În această zi vor fi evocate vremurile glorioase ale campaniilor napoleoniene. Este ştiut că, în armatele împăratului Francisc I luptau şi regimente de grăniceri români din Transilvania, iar la Braşov au fost aduşi câţiva prizonieri francezi. Grenadierii şi puşcaşii din Regimentul 57 de Linie franţuzesc, comandaţi de locotenentul Renné şi de caporalul Horace, se vor confrunta cu jäger-ii şi infanteriştii austrieci şi cu grenadierii ruşi. După slobozirea muschetelor cu pulbere neagră se vor angaja luptele corp la corp. Dar, când comandanţii vor constata că s-a cam îngroşat gluma îşi vor opri soldaţii cu ordinul "Halt!" - care, unii vor decoperi, cu uimire, că şi în germană este tot "Halt"!!! Vrăjmaşii de dinainte îşi vor strânge mâinile şi se vor trata cu o priză de tutun care, trasă, elegant, pe nas, le va produce un strănut sănătos (lăsând dâre maronii în jurul nărilor ce vor concura urmele negre de pulbere din jurul buzelor, căci cartuşul de hârtie era rupt cu dinţii la încrăcarea în 12 timpi a armei).

În ultima zi a festivalului, 28 august, epoca va fi din nou schimbată şi ne vom afla în plină campanie pe crestele Carpaţilor, ca în 1916. De data aceasta, românii din Regimentul 6 Dorobanţi ce-i vor avea alături pe bravii poilus francezi şi pe legionarii cehi, vor lupta cu honvezii maghiari, cu infanteriştii din Regimentul 28 Cesaro-Crăiesc, cu Vânătorii imperiali din Regimentul 2 (Kaiserschützenregiment Nr. 2), cu infanteriştii bulgari din Regimentul 18 "Regele Ferdinand I" şi cu prusienii. Lupta va fi grea, dar românaşii noştri îi vor răzbi, cu baioneta, pe inamici.

La încheierea luptei iar devenim, cu toţii, prieteni. Trupele vor fi adunate în careu, cei bravi vor fi distinşi cu decoraţii iar tuturor celorlalţi li se vor înmâna diplome de participare.

Campania se încheie şi liniştea se lasă iar peste Râşnov. Doar până la anu'.

*

Sunt aşteptaţi la Râşnov toţi aceia care iubesc armata şi istoria, care şi-au păstrat inimile tinere şi tânjesc a se mai juca de-a soldaţii. Dacă doriţi ca visele avântate ale copilăriei să prindă concreteţe, veniţi la Râşnov să mirosiţi praful de puşcă, să savuraţi gustoasa mâncarea a ostaşului, să vă entuziasmaţi la auzul unor marşuri mobilizatoare şi să urmaţi, în pas cadenţat, trupele la paradă. Nu pierdeţi ocazia să redeveniţi soldaţi pentru un week-end! Alăturaţi-vă trupelor aliate la Râşnov! Retrăiţi istoria aşa cum a fost!

ADRIAN-SILVAN IONESCU (n. 1952), a studiat la Liceul de Arte Plastice "N.Tonitza" şi apoi la Institutul de Arte Plastice "N.Grigorescu", secţia Istoria şi Teoria Artei, pe care a absolvit-o în 1975. A lucrat ca muzeograf la Muzeul Naţional de Artă apoi la Muzeul Municipiului Bucureşti unde a fost chiar director adjunct (1990-1993), apoi a fost consilier cultural la Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti (1994-1995). S-a dedicat cercetării şi, din 1995 până în 2011, a fost cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie "N.Iorga". De la 1 mai 2011 este director la Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu". Doctor în ştiinţe istorice (1997). Din 1996 a început să predea. Actualmente este profesor asociat la Universitatea Naţională de Arte, unde susţine cursuri de istoria fotografiei şi a filmului, precum şi un curs de master. Este critic şi istoric de artă cu lungă activitate de cronicar plastic şi organizator de expoziţii. A publicat 12 cărţi şi a editat alte 4. Pentru lucrările sale a fost distins cu Premiul Academiei Române (1992), Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru critică (2002) şi premiile "Simion Mehedinţi" (2003), "Nicolae Bălcescu" (2008), "I.C.Filitti" (2009) şi "George Oprescu" (2010) ale Fundaţiei Culturale "Magazin Istoric".

Este cavaler al Ordinului Meritul Cultural (2004) şi al medaliei Regele Mihai I pentru Loialitate (2010).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO