• Leu / EUR4.7354
  • Leu / GBP5.3123
  • Leu / USD4.2654
Ziarul de Duminică

Când aud de cultură… (II). Urban Culture / de Alexandru Ciolan

30 sep 2010 292


În incursiunea noastră printre avatarurileculturii din societatea de consum, să zăbovim câteva clipe asupramanifestărilor mai mult sau mai puţin spirituale desemnate prinsintagma cultură urbană.
Cultura urbană nu este, evident, o invenţierecentă, oraşele dezvoltându-şi dintotdeauna valori şi obiceiuriproprii, diferite de cele rurale, numite în mod tradiţionalcultură populară (astăzi, devenită adesea culturăfolclorică, pentru a nu fi confundată cu popcultura: "[Până în1989] exista convingerea că folclorul urban este o prelungire acelui rural, că oraşul nu-şi avea propria sa cultură folclorică, cuteme şi forme de expresie specifice", R.lit. 1 VI 05; vom găsi,însă, în continuare în presa zilelor noastre culturapopulară cu sensul ei originar: "La capitolul cultură popularănu o să ne bată nimeni, niciodată. Nu este în lume un folclor maibogat decât cel al românilor…", Adev. 21 XI 09).
Cultura urbană despre care se vorbeşteatât de mult în jurul nostru (primăriile se întrec în a sponsoriza,organiza sau măcar aproba festivaluri de cultură urbană, ong-uri şiasociaţii isteţe atrag în acelaşi scop fonduri din surse interneşi, chiar, internaţionale, cercetători cu simţul oportunităţii sespecializează în studiul fenomenului - dacă se continuă tendinţa,cultura urbană va depăşi, în scurt timp, încălzirea globală înlista de priorităţi de pe agenda public impusă) ne-a venit, nici nuse putea altfel, din engleza americană (urban culture), încare indică, eufemistic, aportul populaţiei de culoare dinghetourile marilor oraşe la mozaicul de manifestări alecreativităţii din şi pentru timpul liber (adeseori echivalent cutimpul, pur şi simplu) irosit în deşertul de gunoaie şi beton almetropolei.
Francezii, cu subtilitatea şi spiritul deadaptare care-i caracterizează, au preluat termenul pe la începutulanilor '80, când au fost invadaţi de muzica hip-hop, dar au ţinutsă opereze o fină distincţie, vorbind despre culturesurbaines, la plural, şi înglobând conceptul, spre sfârşitulsecolului, în politica oficială de promovare a valorilor citadinepentru începutul mileniului al treilea. Cu câtă eficienţă, s-avăzut, de mai multe ori, în ultimii ani, când tinerii dinbanlieus au incendiat, furioşi, tot ce era simbol alsocietăţii "civilizate".
Cultura urbană este, în ultimă analiză, unamalgam de "artă" sonoră (hip-hop, rap, slam, "turneu de poezie")sau vizuală (graffiti), dans (brake, electro) şi sporturineconvenţionale sau extreme (skateboard, role, BMX, parkour).Manifestări tribale postmoderne cărora, sub presiunea falsei pudoripolitic corecte şi a uriaşelor interese economice (se vinde şi secumpără impresionant sub eticheta "urbanului") li s-a spus"cultură". Câtă simţire şi acumulare intelectuală se ascunde înrime şchioape de genul "Sunt preocupat de vin şi grătare/ Sunt încăîn stare de funcţionare/ Orice zi s-o facem sărbătoare/ Cu paharesparte, nu confetti şi inimioare" (scandări cuminţi faţă de restulPrafului parazitar din care au fost culese) nu cred să poatăexplica nimeni. Şi totuşi sunt socotite "creaţie urbană"…
Decembrie 1989 a pus capăt, printre altele,"minirevoluţiei culturale" (de fapt: anticulturală) iniţiate departidul comunist în 1971, care promova sub faldurile FestivaluluiNaţional Cântarea României rime de genul: "Stă cu fruntea învăpaie/ Ceauşescu Nicolae". După 1990, vântul libertăţii ideologicea adus cu el în spaţiul public gângăveala golănească din spateleblocurilor: "Fă-te muci şi bagă bine în cap/ Mesajul meu neortodoxlivrat în ritm de rap". (Cap şi rap se scriu la fel, dar se citescdiferit, iar construcţia corectă este "a băga LA cap". Dar cine semai împiedică de asemenea amănunte când e făcut, conform nouluiîndemn cultural, muci?) Ne-am aliniat "trendului" şi avem chiar unnou festival, si jeune et international déjà: "ParculTineretului din Capitală - noul skate-park considerat cel mai dotatdin Sud-Estul Europei - găzduieşte, de joi până sâmbătă, primaediţie a festivalului internaţional de cultură urbană «StreetHeroes»" (Libertatea 12 VIII 10), care "aduce în atenţia publiculuicinci competiţii multidisciplinare: skateboarding, bmx, streetdance, street art şi graffiti" prin intermediul a "100 de artişticomponenţi ai 48 de echipe multidisciplinare" care "se vor întreceîn disciplinele aliniate artei şi culturii urbane".
Bănuim că street dance, street art şi graffitiintră la artă, iar skateboarding şi bmx la cultură…
Festivalul a murit, trăiască festivalul!
Exemplificări şi datări pentru sensurile şicuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR(Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la EdituraLogos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952,Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romånă al UniversităţiiBucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78),corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83),redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas(1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992).Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia,lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, ElisRegina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, FăråmiţăLambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă.Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7354
Diferență: 0,0761
Ieri: 4.7363
Azi: 4.2654
Diferență: -0,4411
Ieri: 4.2946
Azi: 5.3123
Diferență: 0,5813
Ieri: 5.2937
Azi: 4.3212
Diferență: -0,1617
Ieri: 4.3363