Volumul China-Occident, marea neînţelegere a secolului XXI (Ed. L'Harmattan, 2011) este o carte născută dintr-o emoţie comună: în 2008, cu câteva zile înainte de Jocurile Olimpice de la Beijing, atacurile împotriva flăcării olimpice le-au amintit autorilor că naţiunea chineză încă e capabilă să sperie lumea occidentală.
Dezvoltarea Chinei ca mare putere şi, în curând, ca hiper-putere, pune din nou problema raaporturilor sale cu Occidentul. Pentru întâia oară, de 500 de ani încoace, adică de pe vremea Renaşterii europene, Occidentul nu mai deţine monopolul eficacităţii.
Emergenţa Chinei o desăvârşeşte pe cea a întregii Asii, din japonica până în India. Relaţia civilizaţiilor intrate în modernitate, cea occidentală şi cea asiatică (a cărei matrice este China), devine crucială pentru reuşita globalizării. Or cele două întâlniri precedente, din secolele XVI şi XIX, au constituit tot atâtea şocuri ale civilizaţiilor. În secolul XVI, Europa voia să impună Chnei religia creştină. În secolul XIX, a dorit să impună comerţul cu opiu, pe calea ocupaţiei militare.
Cea de-a treia întâlnire, începută odată cu deschiderea Chinei în 1978, constituie subiectul acestei cărţi: trecerea spaţiului chinez spre economia de piaţă şi creşterea încrederii investitorilor străini veniţi masiv pe aceste meleaguri. Dar şi pretenţia de impune democraţia, cu aceeaşi orbire în faţa valorilor civilizaţiei chineze şi cu aceeaşi logică imperialistă care pretinde că economia de piaţă şi democraţia ar fi nişte valori universale şi neapărat compatibile între ele.
Ceea ce s-a întâmplat cu ocazia Jocurilor Olimpice din august 2008 a fost un semnal al acestei stări de fapt: problema Tibetului, cea a atacului flăcării olimpice, cuvântul "boicot", lansat pe toate canalele de presă, toate au trezit nişte sentimente foarte complexe, un amestec de perplexitate şi de gelozie din partea Occidentului confruntat cu trezirea uriaşului Dragon al Răsăritului, prezisă de Napoleon. China, în schimb, constată cu amărăciune că intrarea ei în concertul naţiunilor încă mai suscită ezitări şi critici, şi se arată vigilentă în faţa presupusului complot al forţelor ostile, şi reticentă în privinţa aderării la valorile universale apărate de Occident.
Pe o "planetă plată", popoarele se frecventează mai des şi mai lesne. Asta poate să producă numeroase oportunităţi de inspiraţie mutuală şi de cooperare fructuoasă, dar riscă, în acelşi timp să ducă spre şi mai multe neînţelegeri şi conflicte.
Cartea este un avertisment preţios, dar şi o sondare a "cutiei negere" a mentalului chinez, un manual de comportament pentru oamenii de afaceri din Vest intraţi în contact cu misterioasa "Ţară de mijloc".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
