Irina Petraş
Oglinda şi drumul
Prozatori contemporani
Editura Cartea românească
Volumul „ inventariaza semnalmente specifice prozei romanesti postdecembriste, dar si continuitati identificabile cu cele doua mari perioade din trecutul recent: interbelica si comunista. Cartile a peste o suta de prozatori sunt, mai intâi, martore ale dosarului despre starea prozei. Panoramarile din prima sectiune survoleaza marile teme la zi: relatia istorie-fictiune si formele sale de manifestare, destinul personajului literar in era micsorarii omului, eroticul si thanaticul – revolutii si tabuuri, lectura confidentiala, fragmentul si defragmentarea. In cea de-a doua sectiune, prozatorii sunt convocati in schite de portret cu pledoarii individuale. Oricate asemanari s-ar contabiliza si oricite chenare s-ar inventa, pâna la urma se impune din nou constatarea ca avem de-a face cu singuratati. Nici o oglinda nu e aidoma celeilalte, rasfrângerile sunt de o diversitate care imbogateste imaginea drumului – el, oarecum, unul si acelasi, dar de o constitutie imposibil de apropriat altfel decât prin varietatea tulburatoare a oglindirilor.”
Dan C. Mihăilescu
Castelul, biblioteca, puşcăria
Trei vămi ale feminităţii exemplare
Editura Humanitas
După antologia din urmă cu câţiva ani „De la coroana regală la Cercul Polar”, în care erau cuprinse fragmente din trei tipuri de scrieri memorialistice feminine (tipul castelan, tipul ţărănesc şi tipul erudit, adică Regina Maria, Maria Cantacuzino-Enescu, Zoe Cămărăşescu, Cella Delavrancea, Alice Voinescu, Jeni Acterian, Pia Pillat, Cornelia Pillat, Annie Bentoiu, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu, Lena Constante, Adriana Georgescu, Oana Orlea, Aniţa Nandriş), iată că apare şi un volum de glose la acele texte. „Într-o Românie (şi-o lume) a deriziunii, mârlăniei şi pustiitorului relativism postmodern, iată că avem cui ne pleca frunţile, cuminte şi recunoscător, cu buna-cuviinţă datorată celor care ne pot fi (ar trebui să ne fie) oricând modele de viaţă...“
Varujan Vosganian
Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri
Editura Polirom
Şase povestiri – „La Judecata de Apoi a statuilor”, „Iacob, fiul lui Zevedei”, „Când lumea era întreagă”, „Legătura de leuştean”, „Dincolo de lumea de dincolo” şi cea care dă titlul volumului. „Este iniţierea – afirmă editorii – în realismul magic al unei Cărţi a şoaptelor a poporului român. Cele şase povestiri ale volumului vorbesc despre neliniştile, căutarile şi incertitudinile noastre, despre atâtea traume încă nevindecate. Jocul celor o suta de frunze ne previne că, dacă memoria, ca stare de luciditate, nu se regăseşte în prezentul şi chiar în viitorul nostru, viitorul nu va fi decât o reîntoarcere în trecut.”
Almanah Anticipaţia 2013
Editura Nemira
Cu mare întârziere semnalăm acest Almanah care poate mulţumi orice cititor exigent şi doritor să afle cât mai multe despre domeniu. Se deschide cu un editorial despre „aventura numită Anticipaţia”, semnat de Alexandru Mironov, continuă cu un interesant text despre istoria Anticipaţiei, semnat de Mircea Opriţă, după care urmează texte admirabile grupate în rubrici diverse: retroAnticipaţia, anchetă, frontiere, personalităţi româneşti, avanpremiere, mozaic ş.a. Colaborează cei mai buni scriitori science fiction din România şi, fireşte, sunt semnalate cele mai bune texte apărute în lume în ultimii ani.
Ramon Lull
Cartea contemplării lui Dumnezeu
Editura Meronia
Selecţie texte şi introducere – Josep E. Rubio Albarracin. Traducere din limba catalană şi tabel cronologic – Jana Balacciu Matei. Din opera vastă a celui mai cunoscut autor catalan (280 de titluri!), care a trăit în secolul al XIII-lea, apare încă un volum în colecţia „Biblioteca de Cultură Catalană”, după „Cartea păgânului şi a celor trei înţelepţi” şi „Blaquerna”. „Cartea contemplării” este opera în care Llul şi-a expus pentru prima oară bazele metodei sale, în care toate elementele esenţiale ale sistemului său sunt prezente.
Bogdan Hrib
3+1
Editura Tritonic
Volumul are un enorm subtitu: „Adică 4 poveşti despre două personaje principale, dintre care una cu un detectiv, Tudor Stamatopol şi trei cu băiatul bun la toate, Stelian Munteanu. Atât.” În rest, doar dispariţii, biciclete, pistoale şi cărţi, fete frumoase şi bărbaţi hotărâţi. „De ce poveşti? Pentru că m-am lenevit. Cu poveştile e mai uşor. Ideile roiau undeva în cap. Sunt poveşti scurte, de citit seara înainte de culcare, când somnul e aproape. Sunt vesele, sunt triste.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
