Christian Jacq, născut în 1947, este un scriitor francez care trăieşte în Elveţia. De copil, a fost îndrăgostit de Egipt, mai ales de Egiptul antic, când, la treisprezece ani, a citit cele trei volume ale Istoriei civilizaţiei Egiptului antic de Jacques Pirenne. S-a căsătorit de foarte tânăr şi şi-a petrecut voiajul de nuntă în Egipt. A făcut studii de arheologie şi egiptologie, încheiate cu un doctorat la Sorbona. Ca director al Institutului Ramses, a publicat transcreiri ale textelor egiptene antice. Într-o cadenţă uimitoare, a publicat multe romane istorice ale căror acţiuni se petrec în lumea Egiptului antic. Puţini sunt autorii, indiferent de limba în care scriu, care să fi reuşit să reînvie mai copleşitor lumea şi civilizaţia antică egipteană. Dintre aceste romane istorice care au ca temă Egiptul antic, Editura RAO a publicat anii trecuţi - "Afacerea Tutankhamon", "Arborele vieţii", "Calea de foc", "Ce dulce e viaţa la umbra palmierilor", "Din dragoste pentru Philae", "Femeia înţeleaptă".
Fugarul
Egipt anul 318 î. Hr. Deşi muncea de puţin timp în Casa Talmacilor, talentatul tânăr Kel, socotit peste măsură de înzestrat şi hărăzit unei frumoase cariere, fusese însărcinat să se ocupe de documentele mai dificile. Dar, într-o zi, săvârşeşte o greşeală teribilă, întârzie la slujbă, iar în momentul când ajunge, îi găseşte morţi pe colegii săi şi pe bătrânul învăţat. Îşi dă seama că asta s-a întâmplat din cauza papirusului cifrat pe care s-a chinuit să-l tălmăcească. Papirus ce conţinea numele celor care au pus la cale un complot împotriva regelui, dorind să-l ucidă. Probabil că ucigaşii erau pe aproape şi stăteau la pândă. Drept urmare, Kel a luat papirusul şi a fugit.
Divina adoratoare
Oamenii trădaseră iarăşi. Domnind peste oraşul sfânt Karnak, preoteasa împlinea ritualurile regale, înălţa edificii şi cârmuia un grup de credincioşi pe care faraonul Amasis, deşi îndrăgea cultura greacă, îl respecta. Încă de la întemeierea dinastiei saite, Egiptul de Jos se deschidea spre lumea din afară şi acceptă, pe zi ce trecea, decăderea idealurilor şi a obiceiurilor. Dându-şi seama de gravitatea împrejurărilor, Divina Adoratoare încercă să apere valorile moştenite de la străbunii întemeietori. Doar respectarea temeinică a ritualului ferea încă ţara de haos şi, în această privinţă, o cât de mică neatenţie ar fi avut urmări cumplite. Neputând să îndure nici rătăcirile, nici nevolnicia oamenilor, zeii nu vor întârzia să se răzbune.
Christian Jacq - Răzbunarea zeilor, vol. I - Fugarul; vol. II Divina adoratoare.Editura RAO. Traducere din limba franceză de Mihaela Stan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
