Două evenimente interesante au plasat Clujul, la mijlocul săptămânii trecute, sub semnul francofoniei. Pentru început, trei dintre cei mai distinşi intelectuali clujeni au primit, în cadrul unei ceremonii emoţionante, distincţii onorifice din partea Ambasadei Franţei în România. Este vorba despre scriitorul şi diplomatul Horia Bădescu, alături de profesorul Sergiu Mişcoiu, de la Facultatea de studii europene a Universităţii Babeş-Bolyai, onoraţi cu Ordinul Palmes Academiques în grad de Cavaler, precum şi de compozitorul Adrian Pop, distins cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler. Cele trei personalităţi clujene fac parte, aşa cum sublinia în cuvântul său poetul Horia Bădescu, din acea generaţie care ar putea spune, ca şi Nicolae Titulescu, "Când este vorba despre România şi de Franţa este dificil să separi inima de raţiune".
Les Palmes Academiques este decoraţia franceză instituită de Napoleon Bonaparte în 1808 şi transformată în Ordin la 4 octombrie 1955 de către Preşedintele Consiliului de miniştri, Edgar Faure, care recompensează serviciile aduse statului francez în domeniul învăţământului, literelor şi artelor. Ordinul Artelor şi Literelor este distincţia prin care Ministerul francez al Culturii omagiază personalităţi care se disting prin contribuţii aduse la răspândirea artelor şi literelor în Franţa şi în lume.
Cel de al doilea eveniment al săptămânii l-a constituit simpozionul Întâlnirile europene de la Cluj, derulat pe parcursul a trei zile şi organizat de Institului Francez şi de Ambasada Franţei în România. Având ca temă Patrimoniul cultural şi dezvoltarea teritoriului, manifestarea s-a înscris în demersurile pe care Clujul le face pentru a obţine titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020. Cei 80 de arhitecţi, critici de artă, urbanişti, români şi francezi, prezenţi la dezbateri au încercat să definească modalităţile prin care patrimoniul poate participa la dezvoltarea teritoriului, ca şi impactul său pozitiv asupra economiei, culturii, turismului. Citez câteva din titlurile comunicărilor care au suscitat numeroase discuţii: Patrimoniul - element al candidaturii la titlul de Capitală europeană ( prezentată de reprezentantul oraşului Marsilia, Capitală Culturală Europeană în 2013), Patrimoniul - vector al dezvoltării turistice, Protecţia şi valorificarea micului patrimoniu arhitectural rural, Patrimoniul - creator de locuri de muncă, Nu uitaţi patrimoniul natural !
Schimbul de idei, care a avut loc la Cluj-Napoca, dar şi la Alba Iulia şi la castelul de la Bonţida, unde oaspeţii francezi au putut lua cunoştinţă la faţa locului cu unele din soluţiile de valorificare a patrimoniului cultural adoptate în ultimii ani de partea română, a permis realizarea unei utile treceri în revistă a soluţiilor practice realizate până acum de cele două părţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
