Ce te poate face sa parcurgi constiincios, dintr-o coperta in alta, un volum despre care te convingi repede ca e prost? In primul rand, curiozitatea: oare chiar o sa fie asa pana la capat, nu s-o drege pe undeva? In al doilea rand, un soi de inertie: daca tot am apucat s-o incep... Apoi, de la caz la caz, pentru ca are poate, totusi, unele lucruri care merita atentia – de pilda, ofera informatii interesante, chiar daca jalnic impachetate. In fine, nu trebuie exclus nici masochismul intelectual...
Dar, de fapt, ce face o carte sa fie proasta? Cum adica proasta? Suntem oameni cu pretentii, asa ca nu putem accepta semnul egal intre „proasta" si „nu-mi place". Poate sa nu-ti placa, dar sa fie geniala, sclipitoare, si sa simti, sa intelegi asta chiar tu, cel caruia nu-i place – si nu pentru ca e de bon ton sa spui asta. In ceea ce ma priveste, lista cartilor exceptionale care nu mi-au placut (dintre care pe unele mi-a fost imposibil sa le citesc) este ingrijorator de lunga...
Lipsa de calitate nu are, asadar, nici o legatura cu gusturile personale. O carte proasta se defineste cel mai simplu prin negatie: lipsa calitatilor care fac ca o carte sa fie buna, in sensul cel mai larg al cuvantului.
Si anume (intr-o ordine fara pretentii ierarhice):
- comunica lucruri interesante si inedite;
- ofera perspective originale asupra unor lucruri cunoscute;
- creeaza emotie;
- pune pe ganduri;
- incita;
- amuza;
- te face sa te regasesti in ceva din ea;
- propune solutii pentru probleme care te framantau;
- semnaleaza probleme la care nici nu te gandeai;
- provoaca incantare prin folosirea maiastra a limbii in care e scrisa/ tradusa;
- ofera raspunsuri inteligente;
- pune intrebari inteligente.
Cartea e cu atat mai buna cu cat combinatia mai multora dintre cele enumerate (plus alte criterii) functioneaza pentru un numar cat mai mare de (virtuali) cititori. Caci, sa nu uitam, ceea ce e inedit sau emotionant pentru unii e banal, respectiv indiferent, pentru altii. Dar, ma grabesc sa precizez, jos palaria daca pune pe ganduri fie si un singur cititor!
Prin negatie, o carte e proasta daca nu spune (mai) nimic (mai) nimanui. O citesti, are personaje, are descrieri de natura, are dialog, are o poveste, dar cand o termini nu ramai cu nimic. ~la i-a spus aleia ca nu mai suporta sa, drept care ea a inceput sa, si pana la urma s-au despartit. Nasol.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
