Istoria noastră a oferit material pentru cel mai vehiculat mitcultural din epoca modernă, cel al lui Dracula, configurat deromanul lui Bram Stoker, amplificat de cinematografie şitransformat astăzi într-un boom editorial. Va urma, poate, naştereavampirologiei ca nouă ştiinţă (ori există deja?). Vampirul a ajuns"bun de consum" supervandabil, prototipul lui, Dracula, se află ladistanţă astronomică de personalitatea voievodului VladŢepeş.
Dracula bântuie imaginaţia lumii de un secol, dar critica nouăinterpretează vampirul mai curând ca proiecţia spaimelor pe care leresimte omul occidental faţă de străinul venit din margineacivilizaţiei europene, capabil nu doar să se adapteze rapid, ci săo ameninţe. Vlad Ţepeş persistă în conştiinţa românilor ca domnsever, temut de Imperiul Otoman şi trădat succesiv de toţi ai săi:boierii ţării şi propriul frate, vecinii (aliaţi şi rude) - Iancude Hunedoara, Ştefan cel Mare şi Matei Corvin.
Un roman recent produce marea surpriză de a pune în relaţiearhetipul vampirului cu figura istorică reală, autoarea esteElizabeth Kostova, o scriitoare de origine americană (dar numeleindică rădăcini bulgăreşti), născută în 1964, care a trăit multtimp în Europa. Romanul ("The Historian", 2005) a apărut la noi în2006, cu titlul "Colecţionarul de istorie": o ficţiune istoricăsolidă, cu documentare serioasă şi cu implicare afectivă, căci îldedică tatălui, "de la care am auzit pentru prima oară acestepoveşti".
Ca thriller istoric, cartea aduce surpriza lui Vlad Ţepeş capersonaj, domnitorul care alege o cale blestemată ca să dobândeascănemurirea. Elementele domniei sângeroase, episoade legate demănăstirea de la Snagov şi misterul mormântului, cetatea de laPoienari văzută drept castelul lui Dracula sunt date ale istorieinoastre, folosite ca să reinventeze arhetipul vampirului.
Romanul are forma unei confesiuni pe care şi-o asumă eroina cărţii:ea relatează marea aventură a adolescenţei, ce porneşte de la ocarte cu foi albe şi cu un dragon desenat la mijloc, cu inscripţia"Drakulya" însoţită de o serie de scrisori care atestă că Draculacel faimos trăieşte. Tatăl îi destăinuie întâmplări petrecute întinereţea lui, când se trezeşte prins într-o căutare a mormântuluinecunoscut al lui Ţepeş, alături de alţi universitari şispecialişti în istoria medievală, care au primit acelaşi semn -cartea cu dragon.
Confesiunea eroinei inserează mărturiile tatălui despre întâlnireacu Helen, şi ea pasionată de istorie, despre dispariţia mentoruluisău, profesorul Rossi, despre aventura în care cei doi tineripornesc ca să-l găsească. Acţiunea se desfăşoară pe două planuri,urmărind alternativ două cupluri: în prezent, fata de 16 anicălătoreşte de la Amsterdam la Paris şi de acolo la o mănăstire dinPirinei, cu însoţitorul ei englez, după ce i-a dispărut tatăl; înanii Războiului Rece, părinţii ei, pe atunci tineri istorici,călătoresc din America la Istanbul, la Budapesta şi apoi înBulgaria, înapoi la Istanbul şi Boston.
Tuspatru ajung să citească scrisori şi diferite documente din carese conturează povestea profesorului Rossi, care a călătorit în anii30 din Anglia în Grecia, apoi în România, în căutarea aceluiaşiDrakulya şi reconstituie taina îngropării lui Ţepeş şi atransformării lui în vampir. Elizabeth Kostova îl readuce peDracula în spaţiul balcanic originar, insistă pe tradiţiile secreteale fiecărei ţări, consemnate sau imaginate (dansul pe jăratic, cuicoane, într-un sat bulgăresc, întâlnirea legionarilor aproape deCetatea Poenari, garda imperială a sultanului veche de 500 deani).
Se îmbină astfel thrillerul istoric cu un roman politic despreîngheţul Estului, bazate pe temelia unui roman fantastic. Cititorulstrăin are surpriza unei coborâri spectaculoase în straturileistoriei balcanice, recente sau îndepărtate, iar cel autohton,şansa de a constata legăturile subterane între ţările şi popoareleacestui spaţiu, care formează prima împărăţie a lui Dracula. Deaici începe expansiunea spre vest...
Elizabeth Kostova, Colecţionarul de istorie, traducere din limbaengleză de Adriana Bădescu, Editura Rao, 720 pag.
ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă afilologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o tezădespre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă,oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclulbănăţean", Ed. Univers, 2000).
Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, CaieteCritice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
