A 11-a expozitie organizata de "Cabinetul de Desene si Gravuri", Grigorescu si pictorii-gravori de la Barbizon, este deschisa publicului pana in noiembrie 2008. Galeria de Arta Moderna a MNAR se remarca, inca o data, prin cercetarile dedicate tehnicilor grafice, instrumentate intr-un program expozitional ce conserva, dar si invioreaza aerul distins si restrans de "cabinet".
Evenimentul a cunoscut o avanpremiera in toamna anului 2007, cand organizatoarea lui, dr. Mariana Vida, si-a prezentat substantialul studiu despre Grigorescu si pictorii-gravori de la Barbizon la sesiunea de comunicari stiintifice, din cadrul Institutului de Istoria Artei "George Oprescu", consacrata comemorarii a 100 de ani de la moartea maestrului roman.
Expozitia cuprinde 50 de lucrari, desene realizate de Grigorescu in spirit barbizonian, ca ecou al calatoriilor in Franta, si gravura apartinand maestrilor francezi din "scoala de la Barbizon". Stampele (acvaforte, litografii, clisee pe sticla) provin, majoritatea, din colectia dr. Ion Cantacuzino, numarand cateva exemplare de exceptie, semnate de Corot, Huet, Millet, Rousseau. Aceasta grupare de artisti, din care mai fac parte Daubigny, Decamps, Diaz de la Pe?a, Francais, Jacque, prin optiunea pentru lucrul in plein air si investigarea naturii cu mijloacele desenului, picturii si cele, mult diversificate, ale gravurii, ilustreaza momentul de transfigurare a viziunii neoclasice, prin filtrele romantismului si realismului, catre expresia modernismului. Tematica promovata de comunitatea artistica de la Fontainebleau (peisaje rustice, scene simple, domestice, animaliere) se regaseste in desenele lui Grigorescu, lucrate in carbune, conte si creta alba, o tehnica originala ale carei efecte rafinate concureaza cu cele catifelate ale gravurii.
Catalogul, continuand eleganta publicatie a "Cabinetului de Desene si Gravuri", ofera o imagine completa a formarii lui Grigorescu in Franta (1861-1869) si o serie de micro-portrete ale artistilor barbizonieni care reveleaza, contrapunctic, afinitatile pictorului roman cu fiecare dintre acestia. Sunt subliniate apropierile cu arta lui Corot, in desenul sintetic si luminozitatea cromatica, cu cea a lui Daubigny, prin poetica non-finitului si a vagului, a lui Diaz de la Pe?a, in sugerarea misterioasa si idilica a frunzisului, a lui Huet, prin reprezentarea cerurilor largi si impetuoase, a lui Jacque, in blandetea pastorilor, si a lui Th. Rousseau, cu care impartaseste apetenta filosofica pentru peisajul solitar. Mariana Vida analizeaza atent lucrarile lui J.F. Millet, surprinzand una dintre cele mai insemnate fatete ale operei grigoresciene: "Tematica axata pe subiecte inspirate din viata la tara, munca de zi cu zi, precum si conceptia picturala frusta, lipsita de artificii, factura echilibrata, adecvata permanent motivului, si o viziune aproape mistica a omului in comuniune cu natura sunt proprii ambilor artisti".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
