Efortul de a imagina proiecte culturale care sa nu fie cosmetizari ale vechilor "actiuni culturale" se izbeste de multi ani, la noi, de o criza chiar a... imaginatiei, complicata de o finantare gestionata dupa principii mai degraba birocratice decat in sensul stimularii creativitatii.
In al doilea rand, acest efort este mai mult acaparat de oficializarea actului cultural decat de constructia relatiei sale cu comunitatile locale si regionale. Modelul centrului, adica al acelor evenimente nationale care reclama prezenta obligatorie a inaltilor functionari guvernamentali, este reverberat si pe plan local: clasa functionarilor publici se simte aproape mereu stresata de aceste obligatii. Ceea ce este inacceptabil insa este lipsa de priza la realitatea culturii nationale. Gestul oficial este de multe ori de un jalnic hieratism, de o improvizata asumare a... destinului cultural romanesc.
Daca ideea de patrimoniu, de ctitorire, de oficiere a evenimentelor culturale intra in seria prelunga a bizantinismului romanesc, cu pierderi financiare considerabile, daca ideea ca prin cultura am putea sa aratam un obraz mai frumos pare sa arate in continuare ca o musca bazaind haotic si obscen pe langa ceva care nici mort nu e, nici viu nu e, seriozitatea demersului ramane mereu chestionabila.
S-a mai observat ca, in criza de imaginatie sau in impotenta administrativa efectiva, recursul imediat se face la legitimari de tip istoric, politic, cultural care dau impresia unei prelungite priviri spre trecut. Imposturile se dezvolta astfel pe terenul unor reverente formale unde diferitele categorii de public se regasesc astazi in mica masura.
Daca un festival national de teatru, de pilda, nu este accesibil publicului, daca noile reglementari privind ocuparea posturilor de conferentiar si profesor pentru disciplinele umaniste in universitati nu includ intre cerinte tocmai pe cele specifice cercetarii soldate cu publicatii necesare culturii nationale, daca starea de criza institutionala a dansului e prelungita inexplicabil, toate, ca si alte exemple recente care se pot da, indica fara gres ca pierdem din vedere lucrurile simple si necesare care trebuie facute. Acum.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
