In plin delir colectiv provocat de dietele cu si fara carbohidrati, noua tendinta a gastronomiei britanice o trimite la piata pe Kate Moss, in cautarea ingredientelor celor mai suculente cu care s-ar putea reinventa savorile opulente de pe vremea bunicii corpolente...
Cand o revista serioasa precum The Times Literary Supplement trateaza in extenso, sub semnatura lui Bee Wilson, o carte intitulata foarte explicit "Schimbarea modului de a cumpara alimente, de a gati si de a manca" e semn ca britanicii incep sa-si iasa din conservatorism si, intre doua sandvisuri cu castraveciori de langa o cescuta cu ceai, sunt gata sa ia berbecul de coarne, sa-l rastigneasca intr-o carmangerie si sa-si ofere o pastrama pe cinste, un jigou ca in Dickens sau niste coaste de dimensiuni aproape texane. Conform autoarei, Rose Prince, acesta-i purul si suculentul adevar: bucataria englezeasca a secolului XXI va fi una plina de consistenta, de produse nedegresate si, pe cale de consecinta, de oameni pe deplin satisfacuti. Mananci, deci te bucuri ca mananci! Nu mai calculezi caloriile cu zecimale, renunti la balanta farmaceutica si nu faci deloc economie de condimente. Pana si porcul, atata vreme izgonit de nutritionisti pentru pacatele sale imaginare versus un colesterol anxios, isi face o reintrare triumfala. Doamna Prince nu ezita sa calculeze la sange banii de cosnita, explicand cum din doua kile de fleica poti prepara nu una, nu doua, ci sapte mese copioase, cu eructatiile doveditoare de rigoare. Nimic nu se arunca in aceasta bucatarie, nici macar oasele, care sunt puse la bataie pentru inducerea in supa a banutilor de grasime si nu numai.
Citind o astfel de pledoarie pentru mancarea adevarata, iti reamintesti invariabil de sunca prajita cu ochiuri care rasarea in manualele de engleza la lectia despre micul (dar copiosul!) dejun, in care, la final, doamna Brown isi regala sotul cu un borcan intreg cu marmelada de portocale. (Pe vremea aceea, gemul de prune al mamei mele suspina trist in camara...)
Asadar, daca va veti scurge lent dintr-un pub londonez, cu chef nedisimulat de one-night stand (in traducere: "O data nu se pune"), sansele de a-ti petrece noaptea cu ceva uman, vag feminin, similar elementilor de la calorifer scad exponential, in favoarea unui remake al spotului publicitar in care un biet om, clona de mascul feroce, se trezeste in pat, legat cu catuse, in compania unor tanga cat Tanganyka (fosta colonie britanica, nu-i asa?). Evident, stapana lor e in baie si-si admira silueta intr-o oglinda care sta sa crape...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
