Yasunari Kawabata
Păpădiile
Editura Humanitas Fiction
Traducere de Andreea Sion. Scrisă cu intermitenţe, cartea a fost publicată în foileton în revista Shinchō între 1964 şi 1968. De la finele anului 1968, când i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatură, până în 1972, când îşi ia viaţa, Kawabata nu a mai putut să se aplece asupra textului, iar textul neterminat al Păpădiilor va vedea lumina tiparului postum, editat, conform notelor din manuscris, de ginerele autorului. „Tânăra Ineko este oarbă. Dar orbirea ei nu ţine de o afecţiune fizică, ci de o maladie ciudată, care se manifestă sporadic. A început în adolescenţă – mingea de ping-pong i-a dispărut din faţa ochilor în timpul unui meci –, dar acum această boală o împiedică să vadă trupul iubitului ei, Hisano...Va putea dragostea lui Hisano să o salveze de consecinţele traumei care i-a afectat spiritul?”
Maria Niţu
Reciclare la cubul Rubik
Prozoeseme şi alte farafastâcuri
Editura Eubeea
Prefaţă de Adrian Dinu Rachieru. După poezie, proză, critică literară, timişoreanca Maria Niţu revine la proză, insistând pe inventarea „prozoeseme”-lor, texte scurte în general, cel puţin ciudate, uneori semănând cu un delir oniric, autobiografice în mare măsură, ca un fel de jurnal postmodernist, înşirându-se ca într-un puzzle în care se amestecă derutante fragmente de cub Rubik. În viziunera Mariei Niţu, utilizarea tuturor cuvintelor sau ideilor, odată inventate, nu este decât refacere, cu alte cuvinte imaginaţia nu poate născoci nimic, are nevoie de antecedente.
Markus Zusak
Mesagerul
Editura RAO
Traducere din limba engleză de Andra Elena Agafiţei. Un roman diferit de celebrul bestseller „Hoţul de cărţi” (care a fost adaptat şi pentru un film de succes). Ed Kennedy, eroul, e şofer de taxi, jucător prost de cărţi şi nepriceput la sex. Locuieşte într-o cocioabă, împarte cafeaua cu câinele său, Portarul, şi e îngrozitor de îndrăgostit de Audrey. Nimereşte, împreună cu cei trei prieteni ai lui ce par la fel de neajutoraţi, în plin jaf bancar, pe care îl rezolvă uimitor. După care devine Mesagerul, adică primeşte sugestii să acţioneze în aşa fel încât să schimbe viaţa tuturor din jur. „Dacă un tip ca tine poate lua atitudine şi poate face tot ce-ai făcut tu pentru oamenii aceia, atunci toată lumea poate. Oricine poate trăi dincolo de capacităţile proprii.” Un roman înduioşător.
George Bacovia
111 cele mai frumoase poezii
Editura Nemira
Ediţie alcătuită de Marius Chivu. „Poezia şi omul Bacovia sunt, paradoxal, prea puţin cunoscuţi. Cu toţii am citit Plumb şi Lacustră în şcoală (unde ni s-a mai spus că era bolnav), am învăţat că poezia lui e simbolistă, am aflat ce-i aia nihilo-melancolie, poate chiar ştim că versul «o, ţară tristă, plină de humor» îi aparţine, dar cei mai mulţi dintre noi nu l-am citit cu adevărat, iar despre viaţa lui nu cunoaştem mare lucru. Antologia de faţă este începutul unei frumoase prietenii cu Bacovia.” Textele sunt reproduse după Opere, ediţia a doua, revăzută şi adăugită de Mircea Coloşenco, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, 2012.
Martin Vopěnka
Amintiri fără culoare
Despre familie şi copilărie, dar mai ales despre anii 60
Editura Vremea
Traducere de Helliana Ianculescu. Prefaţă de Norman Manea. Este povestea unui trio, tatăl, matematician ilustru şi auster, mama, nevrotică, dintr-o familie de evrei de stânga, şi băiatul lor, care creşte odată cu naraţiunea în lumea comunsită a Cehoslovaciei dinaintea Primăverii de la Praga, dar şi după aceea, în vestul capitalist. Martin Vopěnka (n.1963) nu a putut să studieze la o facultate umanistă şi de aceea a absolvit Facultatea de Fizică Nucleară, deşi din copilărie i-a plăcut să scrie. „În spatele tonului liniştit al povestirii lui Vopenk se poate simţi aproape pe fiecare pagină o mare încărcătură emoţională.”(Jan Sulc, în postfaţă)
Gabriela Watts
Furia adolescenţei
Teenage Rage
Editura RAO
Ediţie bilingvă romană - engleză.
„Acesta era ritualul meu de întoarcere în adolescenţă. O colecţie de hârtii împăturite, ca nişte diamante valoroase, fiecare având un gust aparte, cu iz de cireşe acrişoare, mentă revigorantă, bezele dulci sau ciocolată amăruie. E adevărat: uneori prea dulci, alteori prea amare. Orice adolescent are destule momente de cumpănă, de căutare, de rătăcire.” – Gabriela Watts
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
