Participand la primele momente ale acestor Zile Culturale aleBCE (aflate la a cincea editie si dedicate anul acesta Romaniei),mi-am dat seama, printr-un esantion al vietii muzicale si culturaleromanesti, ce ar putea insemna organizarea nemteasca imbinata cu ofinantare adecvata, daca ar fi, printr-o minune, implantata inviata culturala romaneasca.
Atmosfera a fost excelenta, am intalnit doar artisti romanifericiti, iar rezultatul cultural - fie el sonor sau vizual - afost pe masura, competitiv intr-un spatiu in care viata muzicala sedesfasoara la alte cote decat cele pe care le cunoastem in Romaniaanului 2009.
Intr-un oras al bancilor cum este Frankfurt (83.000 din cele600.000 de locuri de munca ale metropolei sunt in domeniul bancar)o sala precum cea de la Alte Oper poate fi ocupata in majoritate deun public activ din zona financiara, care cunoaste bine Triplulconcert pentru vioara, violoncel, pian si orchestra si mai putinmuzica lui Enescu. Totusi, acelasi public urmareste cu interes(chiar daca nu rectioneaza cu caldura) doua ample si dificilelucrari enesciene precum Suita I pentru orchestra si Capriciulromanesc pentru vioara si orchestra (solist Gabriel Croitoru),incercand sa se familiarizeze cu specificul unei culturi care iieste in continuare necunoscuta.
Datorita unei capacitati de concentrare si mobilizare admirabile,Orchestra Nationala Radio a transformat intalnirea cu dirijorulCristian Mandeal (aproape o premiera, dupa 19 ani de intrerupere)intr-un eveniment. Flexibilitatea si profesonalismul aratat deambele parti au facut ca in urma unui timp foarte scurt depregatire, Cristian Mandeal si Orchestra Nationala Radio sa ofereun concert remarcabil (inegistrat de Hessischen Rundfunk) in carespecialistul in muzica enesciana care este Cristian Mandeal areusit sa gaseasca in Orchestra Nationala Radio un instrument carea raspuns solicitarilor cu expresivitate si capacitate de nuantare.Evident ca lucrarea care a generat entuziasmuul publicului a fostRapsodia I de Enescu, la incheierea careia spectatorii si-ar mai fidorit cel putin un bis.
Acest concert de deschidere a fost piesa de rezistenta oferitapublicului german la actuala editie a Zilelor culturale ale BCE,celelalte manifestari contribuind la conturarea mai clara aimaginii unei tari prea putin cunoscute in vestul Europei. In afarade muzica, prezenta in ipostaze diverse, au mai fost lecturisustinute de Mircea Cartarescu si Gabriela Adamesteanu, proiectiide film romanesc (4 luni, 3 saptamani si 2 zile, Marele jafcomunist, Restul e tacere etc.), expozitii de pictura, numismatica,filatelie, fotografie - Constantin Brancusi fotograf fiind vedetaacestui palier artistic si ramanand deschisa la Museum derWeltkulturen din Frankfurt pana pe ianuarie 2010, dans si pantomimasi chiar spestacole pentru copii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
