Ziarul de Duminică

In aer liber

In aer liber
11 ian 2008 53

Pe langa echitatie, ciclism ori patinaj, si alte sporturi imbogateau timpul liber al inaintasilor de acum un veac. De pilda, concursurile de tir. Societati de dare de semn s-au infiintat in mai multe orase ale tarii.

Cea de la Bucuresti, intemeiata la 5 mai 1862, avea steagul si emblema in albastru, verde si auriu, cu doua pusti incrusite si un corn cu pulbere. Presedinte era boierul conservator Ioan Em. Florescu, general.
In 1868 s-a infiintat o alta societate, cu V.A. Urechia, istoricul si publicistul, ca presedinte. Repede, aceasta a ajuns la mai bine de 400 de membri. Au aparut apoi si altele: Societatea Liedertafel, Societatea Concordia, Societatea Elvetiana, Societatea de Gimnastica.
Se organizau periodic concursuri in gradina lui Iancu Manu, unde, in schimbul unei taxe, erai spectator nu doar la concursurile de tir, dar si participant la seratele muzicale si dansante. Era un sport al bucuriei, de cele mai multe ori intrecerile fiind adevarate evenimente mondene, cu parade ale membrilor societatilor de tir in uniforme specifice si cu muzica militara. Atunci cand participau mai multe societati, punctul de intalnire era Gradina Cismigiu, de unde pornea defilarea pe strazile Luterana, Fantanei, Calea Victoriei, Mihai Voda, Izvor. Toti erau in tinuta, iar dupa concurs mergeau la fotograf.
Tenisul nu va intarzia nici el sa se impuna si sa devina repede popular. Necesita un costum simplu: camasa alba cu guler rasfrant, cravata cu nodul gata facut, pantaloni lungi sau pana la genunchi, ciorapi si pantaloni albi. Doamnele purtau bluze albe, fuste clos sau plisate, mijlocul era strans intr-un cordon lat, cu o catarama mare, iar pe cap aveau palariuta de pai. Incep sa se gaseasca rachete aduse din Apus. Mai greu e cu amenajarea terenurilor, problema niciodata rezolvata.
In 1904 se infiinteaza Automobil Clubul Roman, avandu-i presedinti de onoare pe regele Ferdinand si regina Maria si presedinte activ pe printul George Valentin Bibescu, sotul Marthei Bibescu. Secretar era Ion N. Camarasescu. Localul clubului era frumoasa casa de pe strada C.A. Rosetti, pe atunci Clementei, in fata casei pictorului Theodor Aman, devenita din 1908 muzeu. Bibescu si Camarasescu erau proprietari de automobile si pasionati soferi. Ei pun la cale concursuri pe diferite trasee din tara: Bucuresti-Ploiesti, Bucuresti-Giurgiu...
In 1905, sotii Bibescu, impreuna cu Mihai si Maria Pherekyde (vara cu Martha Bibescu), pleaca spre Persia cu trei automobile deschise - doua Mercedes si un Fiat, fabricate in 1904 -, insotiti de trei mecanici. Se reintorc la sfarsitul lui iunie, dupa peripetii nu putine, povestite in cartea sub forma de jurnal La Perse en automobile travers la Russie et le Caucase, a literatului francez Claude Anet, dar si de Martha Bibescu in corespondenta sa.
Automobilul, pe atunci atat de rar, va inunda in curand drumurile tarii, care numai pregatite de aceasta navala nu erau. Si asa au ramas. Automobil Clubul Roman organizeaza primul miting aviatic la 18 octombrie 1909, pe Hipodromul din Bucuresti, eveniment onorat de prezenta lui Louis Bleriot, "omul-pasare", cum il numea regina Elisabeta, prezenta la demonstratie si entuziasmata de acrobatiile aviatorului francez.
In 1909 are loc si primul meci international de fotbal organizat la Bucuresti. In teren intra echipa Asociatiunei de Sporturi Atletice din Romania si aceea a Academiei de Comert din Cluj (pe atunci in componenta Austro-Ungariei). Adrian-Silvan Ionescu ne prezinta vestimentatia fotbalistilor: tricou de flanela, pantaloni bufanti, ciorapi de lana, ghete de piele moale, cu talpa subtire. Si adauga: "Aceasta vestimentatie reprezenta suprema comoditate a timpului".
Sportul in aer liber este o dovada de modernitate. O stare ce ajunge la ea acasa si pe malurile Dambovitei.