• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

În vârful piramidei puterii/ de Ziarul de duminică

În vârful piramidei puterii/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

18 nov 2011 149

Nicolae C. Nicolescu

Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României (1862-2011) Editura Meronia

Cea mai amplă, riguroasă şi, totodată, cea mai recentă lucrare consacrată biografiilor celor care, situaţi la vârful piramidei puterii, au condus destinele României de la făurirea statului naţional până în 2011, a văzut de curând lumina tiparului la Editura Meronia sub semnătura istoricului Nicolae C. Nicolescu. Din Antichitate se tot repetă că, fără a-ţi cunoaşte trecutul, nu poţi înţelege epoca pe care o trăieşti şi nu poţi trasa linii care să te ghideze în viitor. Hegel adăuga, către 1800, că este păcat de toate lecţiile pe care ni le oferă cu atâta dărnicie trecutul, istoria, de la care nimeni nu încearcă şi nu reuşeşte să înveţe câte ceva.

Lucrarea aceasta ne oferă o istorie a României moderne şi contemporane condensată în portretele conducătorilor ei. Ea încearcă să răspundă fără idei preconcepute, afirmă autorul, la întrebarea în ce măsură cei ajunşi în vârful piramidei puterii, graţie calităţilor lor, şansei, hazardului sau pe căi oculte s-au identificat şi au servit interesul naţional sau şi-au subordonat eforturile intereselor înguste de partid sau ale unor puteri străine, cu urmări păgubitoare pentru integritatea şi progresul poporului român.

Ca orice sinteză enciclopedică, oferă şi un câmp larg analizelor cantitative. Parcurgând enciclopedia de faţă, constatăm că în cei 150 de ani de la constituirea statului naţional, România a avut 14 şefi de stat şi 61 prim-miniştri. Cu 48 de ani şi câteva luni, Carol I deţine recordul absolut al exercitării neîntrerupte a puterii de către un şef de stat, urmat de Nicolae Ceauşescu, cu 22 de ani.

După cel de-al Doilea Război Mondial, 4 dintre şefii de stat au îndeplinit, în momente diferite, şi funcţia de şefi ai guvernului. Petru Groza a fost iniţial prim-ministru (1945-1952), pentru ca apoi să ocupe funcţia de şef al statului, în vremea respectivă ca preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (1952-1958). Gheorghe Gheorghiu-Dej, atotputernicul şef al Partidului Comunist Român, a fost premier (1952-1955), pentru ca apoi, sub titulatura de preşedinte al Consiliului de Stat, să devină şef al statului (1961-1965). Preşedinte al Consiliului de Miniştri (1955-1961), Chivu Stoica a ocupat ulterior, ca preşedinte al Consiliului de Stat (1958-1961), demnitatea de şef al statului. Ion Gheorghe Maurer, iniţial şef al statului (preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale între 1958 şi 1961), a rămas până astăzi cel mai longeviv prim-ministru al României (1961-1974).

Generalul Gheorghe Argeşanu, cu cele şapte zile în fruntea guvernului în 1939, rămâne deţinătorul celui mai scurt mandat. Capriciile istoriei au făcut însă ca el să plătească, un an mai târziu, cu viaţa efemera sa trecere prin înalta politică.

Trei şefi de guvern au aparţinut aceleiaşi familii: Alexandru G. Golescu (1819-1881), este văr al fraţilor Ştefan (1809-1874) şi Nicolae Golescu (1810-1877), ambii fii ai reputatului cărturar Dinicu Golescu. Cea mai ilustră familie de oameni politici români poartă numele de Brătianu. De numele a doi dintre cei patru prim-miniştri pe care i-a dat - Ion C. Brătianu şi fiul său Ion I. C. Brătianu - se leagă două momente cardinale ale istoriei moderne - proclamarea suveranităţii de stat în 1877 şi Marea Unire din 1918.

În lungul şir al şefilor de guvern întâlnim numele unor străluciţi oameni de cultură sau de ştiinţă - Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga, Octavian Goga sau Petre S. Aurelian şi Nicolae Kretzulescu, care, într-o sferă îndepărtată de preocupările lor cotidiene, au desfăşurat o activitate respectabilă.

Trei prim-miniştri în funcţie au căzut victime unor atentate: Barbu Catargiu în 1862, Ion G. Duca în 1933 şi Armand Călinescu în 1939, iar doi şefi de stat au sfârşit în faţa plutonului de execuţie: Ion Antonescu (1946) şi Nicolae Ceauşescu (1989).


Iana Matei, în colaborare cu Anne Berthold

De vânzare: Mariana, 15 ani

Editura RAO

O poveste care ne priveşte pe toţi, o poveste cutremurătoare depre lumea în care trăim. Iana Matei a ajutat 420 de tinere să se reintegreze în soci­etate, după ce au fost recuperate de la traficanţi. Autoarea a devenit o femeie celebră în toată Europa şi nu numai. În Franţa, s-au epuizat deja trei tiraje ale acestui titlu. Iana Matei s-a născut în Orăştie, judeţul Hunedoara, s-a stabilit în Australia în 1990, revenind în ţară opt ani mai târziu. În 1999, a în­fiinţat organizaţia non-guvernamentală Reaching Out, în urma unor proiecte desfăşurate în Aus­tralia, referitoare la ajutorarea copiilor străzii.

"Ţările din Europa de Est au devenit principalele exportatoare de fete în Uniunea Europeană - declară Iana Matei. Conform puţinelor studii pe care le avem, în prezent 300 000 de femei se prostituează în Vest. Cât despre numărul celor care sunt vândute… Toate acestea se petrec sub ochii noştri, pe străzile noastre, în barurile noastre, în parcările oraşelor noastre. Oficial, autorităţile, reprezentanţii legii, politicienii se plâng. În realitate, procesele in­tentate traficanţilor de carne vie sunt rarisime. Îmi dedic viaţa tuturor acestor fete care au cunoscut infernul, pentru a le asigura un loc unde să se refugieze dacă reuşesc să fugă. Dacă nu le-aş ajuta eu cine să o facă?"

Iana Matei a fost aleasă de Reader's Digest Europeanul anului 2010 şi a primit suma de 5 000 de dolari din partea Reader's Digest, pentru a investi în organizaţia pe care o conduce.

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743