• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.5448
  • Leu / USD4.3202
Ziarul de Duminică

INTERVIU / Dan Shafran: „Un Premiu Nobel acordat unui scriitor român ar insemna imens de mult nu numai pentru acel scriitor, ci pentru intrega literatură română"

22 iul 2009 617
 

O spune un român care trăieşte in Suedia de mai bine de 25 de ani şi care, din 1983, lucrează la Biblioteca Naţională a Suediei, iar de trei ani este şi directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm. A tradus imens din limba română in suedeză şi din suedeză in română, este membru al Uniunii Scriitorilor din Suedia, a fost decorat de către preşedintele României cu Ordinul Meritul Cultural in grad de Ofiţer, a fost premiat in România şi Suedia, iar in anul 2000, a fost numit de către guvernul din ţara de adopţie membru al Comitetului Parlamentar Suedez.

 
 
- După atâţia ani petrecuţi in Suedia, cât de suedez vă simţiţi?
- Nu peste foarte mult timp voi putea spune că in Suedia am trăit tot atât de mulţi ani cât in România. V-ati putea aştepta, atunci, să vă răspund că mă simt tot atât de suedez pe cât mă simt român. Aritmetica, insă, nu funcţionează in acest caz.. Şi asta pentru că perioada românească a avut o influenţă covârşitoare asupra evoluţiei mele: a fost – aş spune, prin natura lucrurilor – o perioadă de acumulări de tot felul. Ca realizări pe plan profesional, insă, perioada suedeză a fost – aş spune, tot prin natura lucrurilor – perioada care mi-a adus cele mai mari satisfacţii. Totodată, limba in care am vorbit şi scris in ultimele decenii a fost cu precădere limba suedeză. Cu toate acestea, nu mă consider suedez. Şi nici nu cred că in ochii celor din jurul meu, aici, in Suedia, sunt perceput altfel decât român.
 
- Cum credeţi că va arăta cultura românească in contextul Europei unite peste 10 ani?
- E greu de spus. Daca am putea intrevedea evoluţia culturii unei ţări, aşa cum putem intrevedea dezvoltarea economică şi socială a unei comunităţi, am putea şti cam la ce să ne aşteptăm.Si nici atunci cu certitudine. Prin natura ei, cultura este imprevizibilă. De exemplu, cine ar fi putut prevedea acum 10 ani succesele formidabile pe care le obţine astăzi cinematografia românească prin tinerii ei reprezentanţi? Ceea ce cred, insă, este că despre cultura română se va auzi din ce in ce mai mult in viitorul apropiat. 
 
- In ce măsură consideraţi că „produsele culturale" tipice fiecarei ţări pot fi „exportate"?
- Răspunsul cel mai scurt la această intrebare ar fi că, după părerea mea, in contextul de faţă nu ar trebui să punem intre ghilimele nici imbinarea de cuvinte „produse culturale" şi nici cuvântul „export". Nu am nici o indoiala: cultura este un produs de export, iar in cazul României ea se intâmplă să fie şi produsul de export cel mai competitiv. De altfel, cum aş putea conduce un institut cultural român in străinătate dacă nu aş fi convins că produsele culturale sunt o marfă de export (observaţi lipsa ghilimelelor)? Este ştiut faptul că menirea unui institut cultural nu este să creeze cultură, ci să promoveze un produs cultural deja existent. Rolul institutului este să lanseze acel produs pe piaţa culturală din ţara unde işi desfăşoară activitatea, făcându-l cât mai atractiv. Căile de lansare a produsului ţin de strategia pe care şi-o alege institutul respectiv. Si, ca să revin la intrebarea dumneavoastră, este interesant de constatat că Institutul Suedez – care este echivalentul Institutului Cultural Român – vorbeşte tot in termeni comerciali atunci când declară că rolul lui este să consolideze „marca fabricii", şi anume imaginea Suediei in lume.
 
- Cât de dificilă este „armonizarea" valorilor româneşti cu orizontul de aşteptare al suedezilor?
- Din motive pe care nu mai are rost să le repet, până nu de mult suedezii percepeau România şi cultura română intr-un mod deloc măgulitor pentru noi. Aceasta a fost moştenirea pe care am primit-o la infiinţarea Institutului Cultural Român de la Stockholm, acum trei ani. Lucrul acesta ne-a obligat nu numai să construim, ci şi să dărâmăm. Astăzi cultura românescă este privită cu respect in Suedia, iar felul in care ştim să promovăm in străinătate cultura noastră este dat drept exemplu. Strategia pe care ne-am ales-o de la bun inceput a fost aceea de a le arăta suedezilor ca există afinităţi, punţi comune intre cele două culturi: cea română şi cea suedeză. Institutul nostru a devenit in scurt timp o platformă de dialog la care participă deopotrivă oameni de cultură români şi suedezi. Si aceasta indiferent că este vorba de literatură, artă, muzică, teatru, film sau dans. Pornind de la asemănările care există intre cele două culturi, ne-a fost mai uşor apoi să arătăm şi ce are specific cultura română şi cu ce contribuie ea la marele tezaur al culturii universale. Şi am făcut aceasta apelând de cele mai multe ori la valoroşi oameni de cultură, la scriitori, artişti plastici sau muzicieni suedezi, toţi buni cunoscători ai fenomenului cultural românesc din trecut şi de astăzi.
 
- Se vorbeşte despre o clară identitate nouă a Institutelor Culturale Româneşti din străinătate. Cum arată identitatea ICR Stockholm de când această instituţie este condusă de Dan Shafran?
- Este adevărat că Institulele Culturale Româneşti din străinătate au pornit pe un nou făgaş. Există o nouă strategie de promovare a culturii româneşti prin intermediul acestor institute, diferită de cea de până acum câţiva ani. Succesele nu au intârziat să apară şi aceasta se datorează in primul rând actualei conduceri de la Bucureşti, in frunte cu Horia-Roman Patapievici.
Institutul Cultural Român de la Stockholm s-a infiinţat in urmă cu aproape trei ani, el fiind şi până astăzi cel mai tânăr institut cultural străin din Suedia şi unul dintre cele mai tinere institute culturale româneşti din lume. Fiind primul lui director, am avut şansa, dar şi imensa responsabilitate, să-l orientez pe drumul pe care l-am găsit eu de cuviinţă. Am avut două mari avantaje atunci când am pornit la acest drum. Primul a fost acela că locuiam in Suedia de aproape un sfert de secol şi că in tot acest timp am lucrat la Biblioteca Regală de la Stockholm, care este şi Biblioteca Naţională a Suediei. Deci cunoşteam deja foarte bine lumea culturală suedeză şi, intr-un fel, făceam parte din ea. Al doilea mare avantaj a fost că incă de la inceput am putut să alcătuiesc o echipă excelentă, formată din oameni tineri, buni cunoscători ai limbii şi culturii române şi suedeze, oameni cu idei şi iniţiativă. Rezultatele nu au intârziat să apară.
Dar pentru că nu se cuvine să vorbesc eu despre succesele institutului nostru, daţi-mi voie să răspund la intrebarea dumneavoastră prin a arăta ce spun alţii despre el. Şi voi incepe cu Regele Suediei, care intr-un discurs de anul trecut remarca faptul că „de mai bine de un an, avem privilegiul să cunoaştem cultura română in toate formele ei, datorită Institutului Cultural Român de la Stockholm, situat in apropierea Palatului Regal, pe Bulevardul Skeppsbron. Intensa activitate a acestui institut inseamnă mult pentru cunoaşterea moştenirii culturale româneşti in Suedia".
Cotidianul "Goteborgs-Posten" socotea nu demult Institutul Cultural Român de la Stockholm ca fiind „cel mai dinamic dintre toate institutele culturale străine din Suedia", iar "Dagens Nyheter", cel mai mare cotidian suedez, constata recent că „Institutul a devenit un loc important pe scena suedeză de arta". De altfel, in topul realizat lunar de redacţia de cultură a ziarului „Dagens Nyheter", două dintre expoziţiile de artă organizate de Institutul nostru s-au aflat in topul celor mai bune evenimente de artă din luna respectivă. Acelaşi lucru s-a intâmplat şi cu un spectacol montat de un teatru din Stockholm in colaborare cu Institutul nostru. După mai multe programe dedicate de noi poeziei române contemporane, cotidianul „Svenska Dagbladet" a tras concluzia că România este „o ţară cu o poezie strălucită". Iar in urma vizitei pe care a făcut-o la Institutul Cultural Român de la Stockholm şi apoi a apariţiei, nu după mult timp, a unei selecţii de poeme in limba suedeză, poeta Nina Cassian avea să fie desemnată anul acesta poetul lunii februarie de către emisiunea „Dagens dikt" („Poemul Zilei") a canalului P1 al Radiodifuziunii Suedeze. Toate aceste dovezi de apreciere ne bucură şi ne confirmă că Institutul şi-a atins scopul.
 
- Cât de aproape credeţi că se află literatura română de un Premiu Nobel?
- Sincer să fiu, nu ştiu. Cert este că interesul pentru literatura română a crescut foarte mult in Suedia. Se traduce din ce in ce mai mult din literatura română, ceea ce face ca ea să fie cunoscută unui număr tot mai mare de cititori suedezi. Un Premiu Nobel acordat unui scriitor român ar insemna imens de mult nu numai pentru acel scriitor, ci pentru intrega literatură română. Ar fi un semn de recunoaştere a valorii ei. Aş dori tare mult ca acest lucru să se intâmple cât incă mai lucrez la Institutul Cultural Român din ţara care acordă acest premiu.
 
- Care este evenimentul personal cel mai important pe care-l aşteptaţi in viitorul apropiat?
- Cu voia dumneavoastră, mă voi referi la trecutul şi nu la viitorul apropiat, căci, dacă mi-aţi fi pus această intrebare cu doar două săptămâni in urmă, v-aş fi răspuns că este vorba de aniversarea a 35 de ani de căsnicie. Rămâne evenimentul anului! 
 
- Care a fost/ va fi cel mai important eveniment pe care-l organizează ICR Stockholm in 2009?
- Pentru noi, toate programele sunt importante. Sigur că sunt unele la care ţin mai mult şi pe care le aştept cu mai multă emoţie şi nerăbdare, dar nu ar fi corect din partea mea să le numesc aici. Mă voi mulţumi doar să menţionez că până la sfârşitul anulului vom continua seriile de poezie, precum şi seria dedicată marilor personaliţi ale oraşului Cernăuţi (până acum am dedicat două seri lui Paul Celan şi, respectiv, Itzic Manger), că vom aniversa 100 de ani de la naşterea lui Eugene Ionesco şi a lui Constantin Noica şi 20 de ani de la Revoluţia din 1989, că pentru prima dată vom decerna Premiul Sorescu la Târgul de Carte de la Goteborg, unde şi anul acesta vom avea un program bogat de seminarii, discuţii şi lecturi, că vom găzdui la sediul nostru expoziţii de artă şi design şi că in materie de muzică pregătim două concerte de excepţie.
Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri: 4.7627
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri: 4.3164
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri: 5.5297
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: 4.3386