Marshall McLuhan
Galaxia Gutenberg
Scrieri esenţiale
Editura Nemira
Ediţia a III-a. Antologie şi cuvânt-înainte de Eric McLuhan şi Frank Zingrone. Traducere din limba engelză de Mihai Moroiu.
Marchall McLuhan (1911 -1980) a fost profesor la Universitatea din Toronto din 1946 până la moarte. În 1952 a devenit sef al Catedrei de Literatură engleză, iar in 1963 a fost numit directorul Centrului de Cultură şi Tehnologie al aceleiaşi universităţi. Lucrări apărute: The Mechanical Bride: Folklore of Industrial Man (1951), Understanding Media: The Extension of Man (1964), The Medium is the Massage: An Inventory of Effects (1967), From Cliché to Archetype (1970), City as Classroom (1977). Singura lucrare aparută în limba română, până în prezent, este Galaxia Gutenberg, o lectură obligatorie pentru toţi cei care locuiesc în satul global din zilele noastre. În epoca televiziunii alb-negru Marshall McLuhan a anticipat evoluţia unei lumi care se dezvoltă în nenumarate culori. Texte esenţiale din studiile, articolele şi scrisorile lui s-au strâns într-o antologie-arhivă a unei viziuni care a prevestit viitorul.
Volumul este împărţit în patru secţiuni. În cadrul fiecărei diviziuni, selecţia este aranjată cronologic. Partea I, „Cultura ca afacere", investighează fuziunea dintre cultură şi business, reclama şi divertismentul fiind tratate cu toată seriozitatea, ca fenomene de importanţă culturală fundamentală. McLuhan a fost cel dintâi care a cercetat sistematic schimbarea începută de business şi continuată de media: producerea şi desfacerea pe piaţă a culturii. El şi partenerul lui de pe vremuri, antropologul Ted Carpenter, împreună cu Edward Hali, au utilizat tehnicile antropologiei moderne pentru a descoperi aspectele „de dincolo de zona conştientă” ale culturii sau „motivele ascunse”, aşa cum ajunsese McLuhan să numească acest domeniu al structurii profunde, intime, a informaţiei.
„Tiparul şi revoluţia electricităţii", partea a II-a, prezintă fragmente-cheie din lucrările despre revoluţia intelectuală produsă de tehnologia inventată de Gutenberg. Acel mare eveniment este comparat cu elemente fundamentale ale revoluţiei electricităţii şi cu schimbarea furtunoasă provocată de această tehnologie atotpătrunzătoare şi globalizatoare. Transformarea tuturor sistemelor de comunicare datorită fenomenului electric este chintesenţa operei lui McLuhan; prin fragmentele alese, şi editorii – recunosc aceştia în prefaţă – s-au concentrat asupra acestui aspect.
„McLuhan oral”, care domină partea a III-a, se doreşte un portret cât mai exact al personalităţii lui. Într-adevăr, se prezenta în cea mai bună lumină atunci când „dialoga" cu prietenii şi colegii, iar descoperirile sale aveau loc nu de puţine ori în plin avânt al conversaţiei.
Textele alese în partea a IV-a, „Cultură şi artă: Figuri şi motive”, exemplifică joaca erudită a lui McLuhan. El lansează câteva figuri la adresa lui Cari Jung şi pune într-o lumină nouă noţiunea de forţă arhetipală. (Cine şi-ar fi închipuit că ideea de arhetip mai poate fi regândită după ce domeniul respectiv fusese dominat în chip
absolut de Jung?) Arta este un lucru cât se poate de serios şi de important, iar pătrunderea nedoritâ a culturii de masă în spaţiul artei a fost unul dintre cele mai importante aspecte inedite ale culturii occidentale.
Lectura acestor texte îi solicită cititorului să fie dispus să se descotorosească de anumite teze care domină viaţa noastră perceptuală – de exemplu aceea că limpezimea logică şi menţinerea ordinii narative sunt întotdeauna garanţia unei semnificaţii inatacabile sau că opusul unui mare adevăr este un lucru fals (s-ar putea să fie un alt mare adevăr). Diferitele mijloace de informare, ca şi stilurile din pictură sau literatură, sunt modalităţi distincte de a vedea, şi ele induc stări de spirit specifice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
