Cum sa castigi prost dintr-o afacere de miliarde de euro? Reteta perfecta o detin romanii. Mergem azi in industria modei unde spaniolii, suedezii, italienii si francezii exporta pe bani grei haine "made in Romania"! E drept - ei cumpara de la noi doar mana de lucru ieftina, pe care o transforma intr-un produs finit ambalat intr-un concept dorit de toata lumea. Ei vand valoare adaugata si castiga - noi vindem munca bruta si supravietuim sau dam faliment!
Am in maini o haina Roberto Cavalli care costa 1.250 de euro! Pretul e dat de un designer care a gandit-o, un material, un exportator si un importator, un transportator, reclama, o casa de moda, un brand puternic. Mainile cusatoresei sunt doar o rotita din intregul mecanism care da valoare materiei prime. Si in timp ce domnul Cavalli exporta in toata lumea un concept ingrozitor de scump si de ravnit, aceste femei trudesc pentru un export pe bani marunti! Fabricile noastre nu sunt in stare sa-si dezvolte propriile colectii de moda asa ca sunt la mana contractantilor straini.
Din Romania, pleaca zilnic la export camioane pline cu haine! Care apoi se intorc, importate. Fenomenul se cheama "lohn": adica fabricile sunt simpli executanti ai unor comenzi venite din straini. Lucreaza cu materialul si tiparul clientului - isi vand mana de lucru pe mai nimic unor branduri consacrate care stiu sa vanda. Romania e azi raiul importatorilor: de la brandurile din vest, pana la chinezariile low-cost si vanzatorii de lux fals!
Branduri romanesti? Aproape ca nu mai exista! In 90, erau 221 de fabrici de textile, mostenire comunista - printre ele, nume cunoscute. Privatizarea fara cap le-a transformat in ruine si puzderie de mici producatori privati care au incercat sa razbeasca pe piata modei cu propriul nume - majoritatea au si murit: fara designeri care sa mentina productia in pas cu moda, fara idee de marketing.
Mai exista si azi ponositele magazine de prezentare, in care mai gasesti faimosul PNA care ne-a distrus copilaria pe vremea lui Ceausescu, haine croite anapoda, culori si materiale triste, care iti provoaca mai degraba mila! Pana si magazinele second-hand au vitrine mai atragatoare decat cele cu marfa romaneasca.
Industria textila e cu un picior in groapa. Paradoxal - Romania e o piata uriasa pentru haine: aproape 2 miliarde de euro in 2011, iar economistii prognozeaza ca romanii isi vor dubla bugetul pentru haine pana in 2020.
Numai asta iarna s-au deschis vreo 20 de mari magazine - toate straine. Asadar piata romaneasca poate fi o uriasa rampa de lansare pentru branduri romanesti, care sa vanda bine in tara si apoi sa cucereasca vestul! Dar industria textila a Romaniei reuseste doar sa exporte munca bruta, fara valoare adaugata.
Romania lui 2012. Caracal. Din cei 35 de mii de locuitori, macar vreo 1.000 au un loc de munca sigur la cea mai mare fabrica din oras, Romanita - de confectii. Lucreaza ca robotii: cu ochii impaienjeniti, fac carcei la maini si la picioare: produc pe banda rulanta. Pentru export!
Directoarea fabricii, Iuliana Donoiu, e in aceasta functie de 38 de ani. Fosta presedinta PAS, dupa privatizare, aceasta femeie e una din cei cativa directori comunisti care au reusit sa puna mana pe fabrici si sa si pastreze domeniul de activitate. "Aceasta fabrica nu s-a oprit nici macar o zi, din 89 pana azi!" spune ea.
Pe vremuri, cusatoresele faceau treninuguri sau pijamale pentru piata fostei URSS, tiparele veneau de la centrala de creatie. Dar cum aceasta a disparut, a disparut si cererea. Numele fabricii, Romanita, nu mai este azi pe nici o eticheta.
Ca sa reziste pe piata dura a hainelor, au invatat sa coasa ce se vinde. Principalul furnizor de comenzi e azi concernul suedez H&M. In ultimii 5 ani, aceasta fabrica a livrat numai pentru acest client 15 milioane de piese. Iar doamna povesteste ca clientii straini au impus reguli stricte: sa nu exploateze copii - asa cum se intampla in Orientul indepartat si sa ofere conditii de munca decente.
I-a fost usor sa se conformeze. Doar avea hale ramase goale din lipsa de comenzi. A amenajat grupuri sociale, vestiare, a descongestionat liniile de productie. Oamenii nu se sufoca, dar nici n-au timp sa respire. Intre fabricile din toata lumea e un concurs contra cronometru. Biroul informatic - inaugurat de un an - monitorizeaza fiecare miscare. E important cate gulere ai cusut pe ora, cate pense ai facut, cate maneci sau etichete ai aplicat. Totul e contorizat electronic, cu cod de bare.
In sfarsit a invatat si romanul lectia eficientei: de la un cap la altul al liniei - sacoul e gata intr-o ora! Fara cusur - fiindca tehnicienii tocmiti de clientii straini misuna prin fabrica - aproba sau nu lotul ce urmeaza a fi livrat, si raporteaza in vest - daca merita sau nu sa mai comande la Caracal. In plus, fiecare comanda e obtinuta in urma unui test. E singurul moment in care numele romanesc apare pe eticheta - pe mostra de lucru.
Dar pe cat de apreciata s-a dovedit mana de lucru romaneasca, pe atat de prost e platita: cam 1 euro pe ora. De altfel, ultimele date Eurostat plaseaza forta de munca romaneasca printre cele mai ieftine din Europa - cu un pret mediu brut de 4,2 euro pe ora. Dupa noi e doar Bulgaria, cu 3,5 euro pe ora.
De fapt vorbim de 800 de lei pe luna plus bonuri de masa - si asta cu ore suplimentare cu tot. Dintre salariile romanesti, cele din industria textila sunt printre cele mai proaste...
Daca ar fi sa cumparam aceste haine la pret de fabrica - asa cum le cumpara marile branduri - si le-am revinde, ne-am imbogati: pentru un pantalon executat impecabil de maini romanesti, clientii straini platesc cam 2 euro si 75 de centi - in Asia, fabricile cer si numai 1 euro 75 pe perechea de pantaloni. Productia unei camasi costa uneori doar 1 euro - depinde cat de multe faci din acelasi model. O rochie 1 euro 60, un sacou 4 euro. Sunt costurile minime pe care brandurile le au cu manopera.
In aceste preturi intra bineinteles si micul profit al fabricilor romanesti care ofera mana de lucru de vanzare: 5-10%. In magazine adaosurile sunt naucitoare - daca fabrica vinde haina cu 1 euro, pretul ei in magazin ajunge si la 50 si la 100 de lei.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea "România, te iubesc!" din 6 mai 2012
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
