Un atentat la adresa aerului curat si a mediului sanatos se intampla in Romania de mai bine de 20 de ani: 3 hectare de padure s-au taiat ilegal in fiecare ora!!! Munti intregi au ramas decopertati. Totul s-a intamplat cu acordul politicienilor, silvicultorilor, politistilor si al tuturor celor care ar fi trebuit sa intervina. Pana acum, niciunul dintre cei care au devastat munti intregi nu a fost pedepsit. La „Romania, te iubesc” am aratat de-a lungul timpul jaful care se petrece in padure, cine sunt cei care taie, si am oferit si solutii. Dupa difuzarea materialelor s-au facut controale, s-au luat masuri, dar, din pacate, in padure inca se taie ilegal. Noi nu renuntam. Vom arata dezastrul din padure si vom merge peste vinovati. Vom cere politicienilor sa schimbe legile, iar silvicultorilor sa-si faca treaba.
Maramures, Suceava, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, vaile Argesului, muntii Apuseni si multe alte zone. Sunt locuri din care s-a taiat si se taie in continuare fara mila si fara lege. In perioada 1990-2011 in Romania au disparut ilegal 3 hectare de padure in fiecare ora. Iar paguba depaseste 5 miliarde de euro. Peste 80 de milioane de metri cubi de lemn taiat ilegal. Sunt date oficiale. Neoficial, paguba este mult mai mare.
Intr-un tir intra 35 de metri cubi de lemn. Asta inseamna ca reteau nationala de drumuri a Romaniei, care are 16 mii de kilometri ar putea fi ocupata in totalitate de tirurile cu lemn furat. Pe ambele sensuri.
Acum, ministerul padurilor se lauda ca Romania are 6,5 milioane de hectare de padure adica 27 la suta din suprafata Romaniei. Se iau in calcul insa si locurile in care exista vegetatie forestiera si nu padure, adica puieti de doar cativa centimetri. Asta pentru ca politicienii nostri vor sa dea bine in fata Uniunii Europene care ne cere sa acoperim 32 la suta din suprafata tarii cu padure.
Munti intregi au ramas decopertati. Pe zeci de mii de kilometri. Iar partasi la acest dezastru au fost de-a lungul timpului politicieni si silvicultori. Se vorbeste mult despre paguba materiala, despre valoarea lemnului furat. Despre prejudiciul de mediu, despre atentatul la aer curat, la un mediu sanatos silvicultorii si politicienii nu vor sa auda.
Si le-am cerut politicienilor sa introduca in legilatie ca taierea din padure reprezinta un atentat la siguranta noastra, a tuturor. Si a celor care vin dupa noi. Au promis... Si iar au promis. Dar nu s-a intamplat. Taierea irationala si dezastrul din padure ne afecteaza pe toti. Dreptul nostru la aer si la un mediu sanatos.
Muntii Apuseni. La zeci de kilometri de civilizatie, un sat improvizat in inima muntilor toaca lemn zi si noapte. E o asezare stranie. Desprinsa parca dintr-un film ciudat. Motii ne pandesc de pe la geamuri. Nimeni nu vrea insa sa vorbeasca despre industria care functioneaza in acest colt uitat de lume. Munti de rumegus stau langa firul de apa. La cateva zeci de metri, alta asezare. Despre aceste locuri autoritatile stiu. S-au facut controale. Dar oamenii isi vad linistiti de treaba.
Într-un raport al corpului de control intocmit in aceasta vara se arata ca pe teritoriul comunei Albac, in tara motilor, in perioada 2003-2012 s-au taiat ilegal 115 mii de metri cubi cu o valoare de 5 milioane de euro. Cu siguranta paguba este mult mai mare. Mergem de kilometri buni pe acest drum si, oriunde te uiti vezi munti fara padure. Si astfel de locuri in care se toaca neincetat.
Si asta se intampla de mai bine de 20 de ani. Iar astfel de locuri sunt multe pe toata vaile. Iar in urma taiatorii lasa un adevarat dezastru.
Comuna Maguri. Un sat inconjurat de cioate si munti de rumegus. Aproape fiecare casa are in curte un motor de taiat lemne. Oriunde intorci capul se vad urmele dezastrului. Un control facut la inceputul acestui an a descoperit ca in zona au fost rase ilegal 462.000 de hectare de padure. Iar paguba ajunge la 29 de milioane de lei. Zona apartine de ocolul silvic Somesul rece iar pe lista vinovatilor pentru dezastrul de aici apare si seful de ocol, Vesa Vasile. L-am cautat la sediul de ocol dar s-a ascuns in baie. În raportul corpului de control in dreptul numelui lui Vesa Vasile, sef de ocol silvic Somesul rece, apare o lista intreaga cu nereguli si ilegalitati printre care si faptul ca a inchis ochii la disparitia a zeci de mii de metri cubi de pe 200 de hectare de padure. Domnul Vesa este inca inginer aici la Somesul rece. Pentru dezastrul din padure, Vesa Vasile a fost mutat de pe un scaun pe altul. Opt ani a fost seful acestor locuri. Acum e inginer si se ocupa de cultura padurii.
Ramanem in muntii Apuseni ca sa aflam chiar din gura unui padurar cat da spaga pentru a-si pastra functia. In Romsilva, o institutie a statului fenomenul mitei e o obisnuinta. Angajatii platesc sefilor cotizatii, iar spaga merge mai departe la directori. Un adevar lant al coruptiei pe care pana acum ceva vreme nimeni l-a deranjat. Totul se intampla cu complicitatea politcienilor si a celor care ar trebui sa controleze jaful din padure.
Tomos Voicu este padurar peste padurile de la Maguri - angajat al statului. Cu greu l-am gasit si convis sa vorbeasca in fata camerei. Acum este sef si peste composoratul Maguri - asocietatia de proprietari de padure din zona. In total 2.150 de hectare. Seful lui direct este Balc Calin. Si numele lui Balc apare in rapoartele facute de corpul de control. Si el este partas la distrugerea padurilor din zona.
Ani de zile seful lui Balc a fost Vesa Vasile. Iar seful cel mare, care a condus toata directia silvica Cluj era Traian Maris, care apare in acesta inregistarare vorbind relaxat despre dezastrul din padurile pe care le conducea.
Traian Maris a fost arestat. In rechizitoriu se vorbeste de sume colosale care au fost adunate de-a lungul timpului de sefii directiei silvice cluj „intr-un stil mafiot”. Acum Tomos Voicu spune ca se teme pentru viata lui. Marturiile sale sunt uluitoare. „Eu sunt in sistemul asta de 4 ani. Cam asa o mers... In sistem la noi era o cotizatie care era anuala sa nu ai probleme si erau cotizatiile care se faceau la inspectii. Anuala, cam 10 mii de euro -15 mii... Am dat. Si o inspectie...depinde. Cam la 1.500 de euro. 60 de milioane. Luau banii si plecau... veneau pe teren, gaseau ceva...si asa mai departe.” Si de unde luati banii astia? „Din padure. Din padure, nu vedeti? Aici este un sistem piramidal ca peste tot in tara asta. Cetatenii merg la padurar, acesta ii lasa in padure, legal sau ilegal. Cand e legal atunci e in regula. Cand e ilegal, merg banii mai departe la cotizatie.”
In rechizitoriul intocmit de procurori se arata ca spagile „trimise catre conducere erau un fapt uzual pentru cei care doreau sa isi asigure stabilitatea pe functii sau doreau sa se mute intr-o zona cu mai multa padure.”
Traian Maris a fost condamnat cu suspendare si inca mai este angajat al directiei silvice.
L-am gasit acasa. Este in concediu fara plata si sta acasa. Momentan nu vrea sa discute problema asta.
Nici subalternul sau, Vesa Vasile nu vrea sa vorbeasca despre spagile din sistem.
La Bucuresti, seful regiei natioanale a padurilor este Avram Craciunescu, pus in functie in 2012 cu sustinere PSD. Cu greu s-a lasat convins sa vorbeasca. Stie prea bine ce se intampla in zona. Seful padurilor spune ca furtul din Apuseni a avut acordul si sustinerea politicienilor.
Traian Maris, cel despre care procurorii spun ca aduna bani in stil mafiot, a fost pus in functie in 2012, cu sustinerea USL.
Toti sefii padurilor sunt pusi in scaun de politicieni. Cine detine puterea controleaza si ce se intampla in padure, iar oamenii vorbesc de spagi uriase care ajung la politicieni in special in campaniile electorale.
In 2011, am incercat sa ii aratam fostului premier Emil Boc dovezi ale jaful din padurile Romaniei. Nici macar nu a vrut sa auda. Emil Boc este clujean si cunoaste prea bine ce se intampla in padurile din Apuseni. Dar nu a luat masuri. Florin Stamatian a fost prefectul Clujului intre 2008 si 2012. Timp de 4 ani, fostul prefect nu s-a intrebat cum de este posibil ca furtunile sa loveasca doar in padurile cu lemn bun. Surse din randul silvicultorilor spun insa ca Florin Stamatian stia foarte bine cum stau lucrurile in zona si nu a ridicat un deget pentru a opri dezastrul din padure.
Rechizitoriul intocmit de procurori arata ca sistemul spagilor la Cluj functioneaza de ani de zile. In rechizitoriu procurorilor apare si numele celui care a condus directia silvica inaintea lui Traian Maris, timp de opt ani, Ioan Morar. In document se arata ca si pe timpul sau se strangeau spagi. Si el este raspunzator pentru miile de hectare care au fost rase din Apuseni. In plus, rapoarte oficiale vorbesc despre tanzactii fictive din care sefii directiei silvice trageau sume colosale. Una dintre ele a fost incheiata in 2010.
Si Morar isi vede de treaba. A fost schimbat de pe un scaun pe altul. A ramas in sistem - angajat al statului, aparator al padurii.
Ioan Morar a condus directia silvica Cluj timp de 8 ani. Acum nu vrea sa vorbeasca in fata camerei pentru ca spune ca nu se simte confortabil. L-am intrebat ce s-a intamplat cu padurile de aici din jurul Clujului, paduri pe care le-a administrat. Spune ca habar nu avut timp de 8 ani ca de aici se taie ilegal. Despre acesti oameni s-au intocmit dosare multe, teancuri. Aici sunt doar o parte dintre ele cu nume, prenume, locuri de unde s-a taiat. Sunt pagube de sute de milioane de euro iar in urma lor au ramas mii de hectare fara padure. Doar cioate. S-au facut dosare, nu se intampla nimic, sunt in continuare in functii. Angajati ai statului. Apara padurea. Ministrul padurilor cunoaste situatia dar spune ca nu poate sa faca nimic.
Exista legi. Dar nu sunt aplicate. In codul muncii se arata clar ca salariatul poate fi concediat pentru abateri grave. Daca se doreste. In acest caz se pare insa ca nu se vrea. Si asta pentru ca cei care fura fac parte dintr-un sistem, o adevarata caracatita in care aproape toata lumea este implicata, in care cei care gresesc sunt cunoscuti dar au sustinerea politicienilor si nu patesc nimic.
Dosarele despre dezastrul din muntii Apuseni se plimba acum de la o institutie a statului la alta. În ritmul acesta, cercetarea se poate intinde pe multi ani. Pana atunci faptele se prescriu si nimeni nu mai este pedepsit. Dosarele sunt intocmite de corpurile de control din ministerul mediului si Romsilava si de Ispectoratul teritorial silvic. In multe cazuri faptele prezentate nu sunt de competenta politiei si dosarele ajung la DNA.
In acest moment Romania are 6,5 milioane de hectare de padure. Mai mult de jumatate a fost retrocedata catre mostenitori.
Peste 600.000 de hectare au fost retrocedate proprietarilor cu incalcarea legii, iar 500 de mii, impartite in mici proprietati, sunt neadministrate. Acolo e haos, iar padure nu mai e. Acum, prin codul silvic, se doreste ca si cele 500.000 de hectare - sau ce a mai ramas din ele - sa treaca in administrarea statului.
3.234.624 hectare sunt in proprietatea statului, administrate de Romsilva. Dar Regia Nationala a padurilor administreaza si o parte din padurile private iar daca se va ocupa si de cele 500 de mii -neadministrate acum - va raspunde in total de 4,8 milioane de hectare.
Ani de zile s-a tot vorbit despre jaful din padurile private si mai putin de cel de la Romsilva. Asta pentru ca insitutia statului este un sistem inchis, cu peste 18 mii de angajati. Un adevarat stat in stat. Nici noua directorul Romsilva n-a vrut sa ne dea prea multe informatii.
Acum, in Parlament este in dezbatere un nou cod silvic iar ministrul padurilor e convis ca schimbarile propuse vor veni de hac furtului din padure. Noul cod va introduce obligativitatea detinerii de catre silvicultori a autorizatiei de libera practica. Asta inseamna ca daca silvicultorul incalca legea, autorizatia se suspenda si nu mai are voie sa intre in padure.
Principala modificare adusa de noul cod silvic se refera insa la comercializarea lemnului, care nu se va mai vinde pe picior, estimat in padure, ci din rampe si depozite amenjate la drumul mare. Iar camioanele nu mai au voie sa circule noaptea cu lemn pe drumurile forestiere.
Catalin Tobescu este liderul unei federatii a proprietarilor de paduri si nu crede in schimbarile aduse de noul cod silvic. Furturile se vor opri cand cei care pazesc padurea isi vor face treaba sau vor fi drastic pedepsiti atunci cand gresesc. Acum nu se intampla.
La capitolul pedepse, noul cod silvic prevede ca orice furt din padure, indiferent de cantitate se pedepseste cu inchisoarea. Teoretic insa. Si fostul cod silvic ii pedepsea pe cei care taiau peste 5 metri cubi de lemn.
In noul cod silvic nu se vorbeste nicaieri despre prejudiciul de mediu. Despre atentatul care se savarseste asupra naturii prin defrisarile ilegale. Legislatia prost gandita de pana acum i-a scos pe infractori basma curata.
Asadar daca iti tai padurea nu esti pedepsit pentru ca nimeni nu se constituie in parte vatamata. I-am sugerat actualului ministru sa introduca in legislatie ca taierea ilegala din padure reprezinta un atentat la securitatea noastra a tuturor si prin urmare toti suntem parte vatamata, iar institutiile statului ar trebui sa ne apere. I-am da asfel judecatorului inca un motiv pentru a-i pedepsi pe cei care distrug padurile. Am prezentat acesta propunere si reprezentantilor Academiei Romane. Am mers si la Parlament, acolo unde este acum in dezbatere codul silvic. La grupul PNL am intalnit-o si pe Lucia Varga, ministrul Padurilor. Impreuna cu vicepresedintele comsiei de aparare si cu liderul liberal din Camera Deputatilor au promis ca vor demara procedurile pentru modificarea legii sigurantei nationale. Si cu seful deputatilor am discutat. Valeriu Zgonea este de acord cu modificarile propuse si ne-a cerut date despre situatia din padure. Le-am dat. Acum vom urmari daca parlamentarii vor sau nu sa apere padure.
Daca s-ar fi dorit inca din 2008, silvicultorii ar fi putut sa aiba o gestiune clara asupra lemnului taiat din padure. Ministerul Padurilor are un sistem informatioal numit Sumal in care este tinuta gestiunea taierilor din padure, si traseul lemnului pana la vazare. Este o cerinta a Uniunii Europene. Un raport al Curtii de Conturi arata insa ca sistemul este prost folosit si are nevoie de multe imbunatiri. In 2008, Romsilva a semnat un contract cu firma Total Soft pentru achizitionarea unui sistem integrat care ar fi imbunatatit functionarea Sumalului. Romsilva a platit 3, 343 milioane de lei, iar programul trebuia sa fie dat in functiune la sfarsitul anului 2008. Traseul lemnului putea fi urmarit din padure si pana la cumparatorul final.
Presedintele Total Sfot sustine ca proiectul a fost implementat in totalitate dar Romsilva nu il foloseste. Practic, daca programul ar fi fost pus in functiune, se reducea drastic furtul din padure.
Acum Romsilva se judecata cu Total Soft si cere 1 milion de euro - prejudiciu plus daune. In raportul Curtii de Conturi se arata insa ca Romsilva a actiont iresponsabil atunci cand a cheltuit acesti bani, fara sa testeze inainte sistemul. In plus, tot in raport se arata ca Romsilva a platit 711.000 de lei altei firme pentru servicii similare in timp ce putea utiliza programul de la Total Soft. Sunt bani aruncati pe apa Sambetei de angajati ai statului. Peste un milion de euro. Gatu Gabriela este directorul economic al Romsilva, cea care a decis plata acestor servicii fara sa verifice daca si functioneaza. Am incercat sa discutam si cu doamna Gatu. Dar in ziua in care am solictat interviul a plecat in concediu.
Tot Gabriela Gatu este autoarea unei alte achizitii cu cantec pe numele Romsilva. In 2006, Gatu Gabriela era director economic la Directia silvica Giurgiu si achizitioneaza o vila. In mijlocul unei paduri. Acum locul e pustiu. Curtea de Conturi a anchetat modul in care aceasta casa a fost cumparata. In contractul de vanzare se vede cat a platit Romsilva pentru aceasta casa: 1 milion de lei; asta inseamna un pret de 782 de euro metrul patrat - aceasta în mijlocul campului. La banii astia isi puteau cumpara o casa in centrul Giurgiului. Cel care a cumparat aceasta casa din partea Romsilva se numeste Dumitrescu I. Dan. Şi el este în funcţie, sef si acum peste padurile de la Giurgiu. În raportul Curtii de Conturi se arata ca ansamblul nu este folosit in scopul in care a fost cumparat. Trebuia sa fie aici un complex de vanatoare. Pentru asta a fost cumparata aceasta cladire si se mai spune in raport ca bunurile au fost abandonate si se afla intr-o stare avansata de degradare. In raportul Curtii de Conturi se mai arata ca actul de vanzare cumparare ar trebui sa fie lovit de nulitate, intrucat acesta vila este ridicata fara autorizatie de constructie. Vanzatorul acestei case este nimeni altul decat fostul senator Catalin Voicu, unul dintre cei mai puternici oameni din Giurgiu, arestat acum pentru trafic de influenta. In acte insa apar parintii sai.
Si afacerea nu s-a oprit aici. Directia Silvica Giurgiu a mai platit peste 220.000 de euro pentru 49 de hectare de padure. In raportul Curtii de Conturi se arata insa ca padure exista pe doar 19 hectare si nu este padure, ci plantatie de salcam. Iar restul de 30 de hetare sunt teren viran. In acelasi raport se arata ca Directia Silvica Giurgiu nu a efectuat nici o inventarie a suprafetelor si a starii de vegetatie. Nici cand a cumparat, nici dupa. Pur si simplu au aruncat cu banii fara sa-i intereseze ce cumpara.
Dan Dumitrescu isi vede acum nestingherit de functia de conducere. La fel si Gatu Gabriela. Nimeni nu ii trage la raspundere pentru afacerile dubioase pe care le-au facut. I-am cautat si pe padurarii care au taiat in padure.
Dar n-au avut curajul sa apara in fata camerei. Toti sunt oameni imbracati in verde, care ar trebui sa pazeasca si sa ocroteasca padurea. Au descoperit insa ca pot face averi colosale din padure si... s-au pus pe treaba. In urma lor raman munti intregi fara padure, mii de hectare, un dezastru. Un dezastru pentru care nimeni pana acum nu a fost pedepsit. Oamenii acestia atenteaza la dreptul nostru la mediu si aer curat. Pe masa parlamentarilor se afla acum un nou cod silvic. Masurile cuprinse in el ar trebui sa aduca mai multa liniste in padure. Parlamentarii au promis ca vor modifica si legea sigurantei nationale iar taierile masive din padure vor fi considerate un atentat la siguranta noastra, a tuturor si vor fi pedepsite ca atare. Vom vedea daca se tin de promisiune. Dezastrul din padure ar trebui sa-i convinga.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 27 octombrie 2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
