Ziarul de Duminică

Micile clone ale lui Ceauşescu şi terapia prin impresionism/ de Remus Andrei Ion. GALERIE FOTO

Pădure de mesteceni - DIMITRIE MIHĂILESCU (1872, Bucureşti - 1922, Bucureşti), ulei pe pânză, 25 × 40 cm, semnat şi datat stânga jos, cu negru, D. Mihăilescu, (1)916

GALERIE FOTO

Autor: Remus Andrei Ion

10.10.2013, 23:46 109

Primul salt peste estimări l-a avut Dărăscu: „Calea Victoriei”, tuş şi acuarelă, a ajuns la 4.500 euro. Destul de repede a urmat Vermont – „Ţărăncuţa”, Arthur Verona – „De la vie”... Vârful licitaţiei a venit repede, după 20 de loturi: Grigorecu – „Convoi de care la  amiază”, 50.000 de euro, doar limita superioară a evaluarii. Apoi Veneţiile: Rudolf Negely, 3.500 euro (cu evaluare de cel mult 2.500),  Emilian Lăzărescu, 1.800 euro, Petraşcu 32.500 euro, Baba, 15.000 euro. Un Dărăscu – „Bărci la Chioggia”, refuzat în licitaţie, a fost cumpărat în privat cu evaluarea minimă, 20.000 euro. Imagini din Balcic, Bucureşti, Sibiu, Napoli şi alte locuri curtate de artişti, pictori mai ales, au devenit secvenţe emblematice ale impresionismului românesc. Un impresionism şi postimpresionism care păstrează şi imagini de bordeie, mahalale, uliţe, sania cu zurgălăi, carele cu boi. Intimităţi din lumea sătească plus fantezii din cea burgheză. Impresionismul cu toate ale lui, cea mai prosperă, prolifică şi căutată etapă de emancipare a artei româneşti, a devenit chiar element de terapie pentru colecţionari, negustori, privitori. Astăzi putem vorbi despre un impresionism terapeutic după ce în anii trecuţi licitaţiile dedicate acestui curent au făcut record de spectatori, cumpărători, adjudecări. Cei care au avut ideea de a organiza licitaţii dedicate au câştigat, cei care au participat au văzut lucrări din pleiada de lucru a artiştilor importanţi sau semianonimi care însă au reuşit să exceleze măcar în câteva lucrări în care s-au lăsat „impresionaţi”. Acum, licitaţia Artmark dedicată impresionismului nu a mai raportat recorduri, dar a oferit o panoramă atât de importantă a artei şi artiştilor dintre cele două secole trecute încât am avut (şi avem încă prin catalog) un mic muzeu „impresionist” care poate vreodată va fi folosit de specialişti pentru a cataloga efectiv, intens şi cât mai complet fabulosul patrimoniu artistic la care cu siguranţă vibrează oricine. Celelalte case de licitaţii active, Goldart şi Alis, au şi ele în fiecare sesiune creaţii impresioniste.

Mai mult, licitaţia cu dedicaţie a fost programată după sesiuni în care au fost amestecate cele două lumi care au separat România în 1944. O licitaţie cu Eminescu şi Enescu în prim plan, urmată de o alta dedicată colecţiei Macovescu, o clonă mică a ceauşismului, cu suveniruri de lux, diplomatice, de activist care se dorea un mic aristocrat dar promoter al bibliofilei, cărţi unicat dedicate lui Ceuşescu, plus două tablouri importante: Tonitza şi Ţuculescu.

Să vezi pleiada impresionistă după aceste mondenităţi de partid, este ca şi cum ai curăţa „pata roşie” din istoria imediată. Din calmul impresionist a răsărit totuşi un record de autor: Dimitrie Mihăilescu – „Pădure de mesteceni”, un tablou de o fineţe copleşitoare. Adjudecarea a fost pe măsură: 2.000 de euro după ce evaluarea era de doar 600 – 900 euro.

Iată şi ce va urma: „Unul dintre cele mai intens mediatizate evenimente ale pieţei de artă din ultimii ani, Licitaţia România Regală, aflată deja la cea de-a treia ediţie, propune un itinerar captivant de-a lungul unui secol din fascinanta existenţă a nobilimii şi monarhiei româneşti. Peste 150 de obiecte de colecţie, fragmente din viaţa familiei regale sau ale aristocraţiei vremii, majoritatea cu valoare muzeală, vă aşteaptă în expoziţie la Palatul Cesianu-Racoviţă începând de sâmbătă, 5 octombrie până luni, 21 octombrie.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO