• Leu / EUR4.7415
  • Leu / GBP5.3458
  • Leu / USD4.2846
Ziarul de Duminică

MISTERELE CUVINTELOR / Distributismul – o economie pentru viitor

8 oct 2009 552
Cu fiecare dintre capete, balaurul scuipa criticinimicitoare atat la adresa capitalismului, cat si a socialismului,propunand un model economic diferit, cu radacini in traditia si invalorile crestine: distributismul, a treia cale de organizare sidezvoltare a societatii, singura morala, singura capabila sarezolve antagonismele dintre munca si capital, dintre saraci sibogati, dintre angajati si someri, dintre sclavie si libertate,dintre umilinta si demnitate. Prin urmare, singura cu sanse dedainuire (socialismul real si-a dat intre timp obstescul sibinemeritatul sfarsit, iar capitalismul, care in 1989 se credeainvingator, in realitate fiind doar un supravietuitor, pare a fiintrat in metastaza).
In esenta, distributismul vizeaza diseminarea catmai larga a proprietatii productive (pamant, unelte, echipamenteetc.), pentru ca lucratorul sa nu mai fie sclavul salariat(proletar), ci proprietar-producator, adica o persoana demna silibera, a carei bunastare depinde doar de ea insasi si decooperarea cu semenii sai (micul intreprinzator, membrul uneicooperative), manifestandu-se creator si astfelimplinindu-se.
Filiatia formala a cuvantului "distributism" netrimite catre latinescul "distribuere", a imparti. Istoriacontinutului, insa, incepe in 1891, odata cu "Rerum Novarum"(Despre lucrurile noi), a papei Leon XIII, prima enciclica socialaa Bisericii Catolice. Scrisoarea papala se ocupa de relatia dintremunca si capital, afirmand dreptul la proprietate si totdeodatadreptul muncitorilor de a se organiza in sindicate, ca si derelatiile dintre guverne si cetateni. Aici apare pentru prima datasintagma "dreptate distributiva". Incepea sa prinda contur doctrinasociala catolica...
Patruzeci de ani mai tarziu, in 1931, in plinacriza economica, Pius XI publica enciclica "Quadragesimo Anno"(Intr-al patruzecilea an - al patruzecilea an de la "RerumNovarum"). Respingand atat capitalismul, cat si comunismul,Vaticanul preconiza o ordine sociala bazata pe principiilesubsidiaritatii si solidaritatii. Principiul subsidiaritatii,fundamental pentru intelegerea distributismului, ar putea ficomprimat in propozitia "Ce e mic e frumos". Sa-l ascultam insa pepapa Pius XI: "Este o nedreptate, un mare pacat si o tulburare abunei randuieli ca o entitate mai mare sau superioara in rang sa-siaroge functii care pot fi indeplinite eficient de entitati mai micisi inferioare in rang". Altfel spus, economia trebuie sa ramana laun nivel uman, sa se umanizeze. Cat despre solidaritate caprincipiu al vietii economice, reprezinta o inversare aprincipiului capitalist al concurentei. Solidaritatea presupunecolaborare, nu competitie, iar scopul ei nu este profitul, cibinele comun. O economie bazata pe altruism, nu pe egoism.
"Centesimus Annus", enciclica lui Ioan Paul II,publicata o suta de ani dupa "Rerum Novarum" (pe 1 mai 1991, asadardupa prabusirea comunismului), critica neoliberalismul si profitul,dar recunoaste rolul pozitiv al pietei si al intreprinderiiprivate, cu conditia ca acestea sa fie orientate catre binelecomun.
In sfarsit, "Caritas in veritate" (Dragostea inadevar) a lui Benedict XVI (7 iulie 2009) este raspunsul la noilerealitati (globalizarea, tehnologizarea, ecologia si nevoiadezvoltarii durabile, criza financiara). Cu toate ca nu i se spunepe nume, distributismul este prezent in enciclica: "pentru araspunde nevoilor si demnitatii celui ce munceste, ca sinecesitatilor societatii, exista diferite tipuri de intreprinderi,dincolo de distinctia neta intre «privat» si «public».(...) Pentru a realiza o economie care in viitorul apropiat sareuseasca sa se puna in slujba binelui comun national si mondial,este oportun sa se aiba in vedere acest inteles largit alinitiativei antreprenoriale".
Inainte de a incheia, sa recapitulam cele treiprincipii fundamentale aflate la baza unei economii distributiste:proprietatea asupra mijloacelor de productie (o lume a micilorproprietari), subsidiaritatea (totul se pastreaza la nivelul celmai mic posibil, pentru a nu indeparta omul de productie si aimpiedica birocratizarea) si solidaritatea.
O economie a libertatii si a demnitatii umane. Oeconomie a moralitatii. O economie crestina, a fratietatii. Oeconomie atat de revolutionar-subversiva, incat numele ei nufigureaza in dictionare, chiar daca in realitate a functionat intrecutul nostru (cooperativele interbelice ale taranistilor lui IonMihalache) si functioneaza, infloritoare, in diferite colturi alelumii (Tara Bascilor si Emilia-Romagna sunt doar doua exemple). Oeconomie promitatoare, pentru viitor.
Exemplificari si datari pentru sensurile sicuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la EdituraLogos.
In imagini: 1. G.K. Chesterton; 2. HilaireBelloc; 3. Ion Mihalache

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolventde spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator sipublicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia.Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, DireStraits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aibanepoti.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7415
Diferență: 0,133
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2846
Diferență: -0,3095
Ieri: 4.2876
Azi: 5.3458
Diferență: 0,319
Ieri: 5.3426
Azi: 4.3236
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.3067