• Leu / EUR4.7274
  • Leu / GBP5.1683
  • Leu / USD4.2601
Ziarul de Duminică

Muzeul si constructia identitara

Muzeul si constructia identitara

Imagine de la Muzeul Satului din Bucuresti

6 iul 2007 92

Din veacul al 19-lea mai cu seama, alaturi de cuvantul scris si rostit, in comunicare incepe sa aiba un rol important imaginea. Si intr-un astfel de context muzeul ajunge un teritoriu simbolic, un spatiu al identitatii. Imaginea creata de obiecte directioneaza perceptia la nivel individual si colectiv. Muzeul, mai cu seama cel national, devine o institutie care, alaturi de altele, are un rol insemnat in construirea statului natiune.

Studii ca acelea ale lui Guy Hermet, Philippe Dube, Andre Lapointe, Benedict Anderson, Anne-Marie Thiesse, Kenneth Hudson..., ca sa nu citam decat pe unii dintre autorii care circula frecvent si in spatiul romanesc actual, au pus in evidenta sub cele mai diverse aspecte rolul muzeului in formarea natiunilor. Secolul 19 schimba si perceptia muzeului. El nu mai e, cum era British Museum in sec. 18, un loc unde se pastra trecutul si unde vizitatorul trebuia sa adreseze in scris o cerere, cu toate datele sale, in care-si exprima dorinta de a vedea muzeul, si nu reusea s-o faca decat dupa doua saptamani! Muzeul devine un locas deschis publicului, anume creat pentru a fi aratat, a da cunostinte, a forma atitudini. Mai toate muzeele mari nationale si regionale insemnate ale Europei in sec.19 se infiinteaza (Muzeul National din Praga, Muzeul Culturii Populare Norvegiene, Risorgimento de la Torino, National German de la Nurnberg, National Gallery din Scotia, Marele Muzeu de la Berlin...). "Construirea cladirilor si adunarea colectiilor reprezinta o miza mobilizatoare pentru natiunile pe cale de a se naste" scrie Anne-Marie Thiesse. Sunt mai intai muzeele etnografice, create dupa modelul aceluia infiintat de suedezul Arthur Hazelius, creatorul Muzeului Nordului. Tot Hazelius inaugureaza in 1891 muzeul in aer liber, experienta pe care s-a intemeiat mai tarziu si Muzeul Satului din Bucuresti. Pentru ca si in spatiul romanesc ideea muzeului prinde destul de repede. Exemplul il da Transilvania (vezi Ghidul muzeeelor al lui Aristide Stefanescu). Dupa 1834, muzee incep sa apara si in Tara Romaneasca si Moldova (Ioan Opris, Istoria muzeelor din Romania). In 1837 apare si o revista, Muzeul National, care motiveaza muzeul: "A venit vremea sa ne intrebam mai cu dinandinsul cine suntem, de unde ne tragem, cu ce s-au insemnat veacurile trecute...". Prin stradania lui Petrache Poenaru, a domnitorului Barbu Stirbei ia nastere Pinacoteca. De laudat gestul donatiilor semnificative, incepand cu acelea ale lui Nicolae Mavros, Sc. Rosetti, P. Enciulescu, N. Kretulescu, C. Bolliac sau a maiorului Papazoglu, care inlesnesc opera de deschidere a muzeelor. Asa s-a intemeiat Muzeul National de Antichitati, prin indelungata si migalitoarea actiune de strangere a exponatelor, prin sufletul depus la temelia lui de Alex. Odobescu sau Gr. Tocilescu, prin contributia unor personalitati culturale de relief ca Spiru Haret, Alex. Tzigara-Samurcas, Vasile Parvan (Gr. Tocilescu in 1906 publica si un Catalog al Muzeului National de Antichitati). Trecutul era chemat sa serveasca prezentul si viitorul si sa stimuleze patriotismul.
In cadrul Muzeului National de Antichitati se deschide, in 1875, la initiativa lui Titu Maiorescu, o sectie a "porturilor nationale", care va deveni Muzeul de etnografie si arta nationala, prin grija si stradania unor oameni ca C. Arion, Th. Sperantia, Spiru Haret. In 1906, aripa stanga a fostei Monetarii a statului va deveni Muzeul etnografic. Aici se vor strange colectii de arta romaneasca privind toate domeniile de activitate ale poporului roman. Punctul de atractie il va constitui mai tot timpul Casa Mogos, o idee a lui Tzigara-Samurcas, pentru a ilustra cu un document artistic si social lumea satului romanesc. Muzeul va avea si o cladire proprie, ridicata de arhitectul Nicolae Ghica Budesti (lucrarile acesteia incep in 1912).
Cu exponatele din aceste muzee Romania merge la expozitiile internationale, se arata pe sine Europei si incepe sa existe in ochii ei. Opera identitara e o constructie a tuturor generatiilor.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7274
Diferență: -0,0211
Ieri: 4.7305
Azi: 4.2601
Diferență: 0,0611
Ieri: 4.2682
Azi: 5.1683
Diferență: 0,1434
Ieri: 5.1654
Azi: 4.3460
Diferență: -0,0782
Ieri: 4.3593