Un gest de toata isprava: energicul Cristian Badilita impreuna cu Tudorel Urian au alcatuit un volum in onoarea lui Alexandru Paleologu* (84 de ani la 14 martie crt.) fara nimic din formalismul, din festivismul obisnuit (si chiar ingaduit) in atari initiative.
Dimpotriva, fie ca-i vorba de interviuri, de studii autonome ori de articole prilejuite strict de tiparirea acestui volum, totul e dens, original, sincer si incitant, cu un aer de tinerete savant-provocatoare, daca mi se ingaduie formula. Intr-un fel sau altul subiectul si-a matritat pe nevazute actantii: statura morala, firea, orizontul lecturilor, al preferintelor si optiunilor politice, religioase, culturale, ale lui Alexandru Paleologu se vad, se presimt, se ghicesc la tot pasul. Boieria dandy-ului francofil dar cu tinuta de lord englez prefatator de Soljenitan, natura conservatorului, a aristocratului... liberal, a hedonistului familist, a traditionalistului cosmopolit, a bucuresteanului parizian, a masonului insurgent si iconoclast, a monarhistului "ecumenic" in politica, degustatorul de Joseph de Maistre venit in slapi la Casa Scanteii in anii '50, cel familiar deopotriva lui I.L. si lui Mateiu Caragiale, omul care venereaza simultan rasul si tragismul, frivolitatea si profunzimea, toata aceasta concordia discors care face farmecul personalitatii lui Alexandru Paleologu se simte nesmintit printre paginile acestei carti.
Croita sigur, spatios, pe temelii puternice si cu volutele generoase ale bunului conservatorism cu fibra liberala, cartea este bine ancorata in miezul numitei alchimii a contrariilor, care este autorul "Bunului simt ca paradox". Europa si Romania (obsesii identitare, defazari in politica, administratie, jurisdictie, filosofie, arta, morala, mentalitati, relatia parte-intreg, natiune-federatie), "Europa christiana" (cu Meister Eckhart si Bizantul dupa Bizant, cu tiparele iudeo-crestine, veacul 12 si actualul "pat al lui Procust, la Bruxelles"), Europa vazuta prin conservatorism si liberalism. Si, in fine, "Europa acasa: interbelicul romanesc", unde Bucuresti-Hilariopolis, cu nostalgia Parisului versus nostalgia de purpura a Bizantului, cu pitorescul contrastelor si perpetuitatea blestemului demolator, ii produce lui Alexandru George o prea frumoasa viziune: "Claritatea aceasta solara este frapanta la Bucuresti. Daca eu as avea vreun cuvant de spus in materie de arhitectura as cere sa se revina la vechea tendinta de a se da tuturor caselor bucurestene culoarea alba. Varul, acest caracter varos, era o nota distinctiva a Bucurestiului si corespundea unei realitati. Pentru ca repeta, de fapt, coloristica satelor".
Texte grele, de citit si cantarit indelung sunt cele semnate de Gheorghe Ceausescu (Originea numelui si a conceptului de Europa), Anca Vasiliu (L'Europe: entre mer et foret. Reperes pour unei poetique de l'exil), H.-R. Patapievici (Opt teze despre iconomia religioasa a stiintei), Cristian Badilita (Mitul ingerilor cazuti. Originile iudaice si crestine ale unui motiv literar european) si Petre Guran (Basileia tou Romaion, pouvoir ou mistique?). Texte percutante prin gratie, precizie si suculenta: Aurelian Craiutu (Un liberal aristocratic), Ovidiu Hurduzeu ("Irealizatul" lui Emil Cioran), Toader Paleologu (Despre conservatism) si Radu Preda (Cultura dialogului sau despre o alta relatie Biserica-stat).
Cat despre interviuri, nu stii unde sa forfotesti mai repede, mai cu voluptate, in pledoaria lui Mihai Sora pentru pierduta "savoare a vietii" la elita romaneasca si acuta nevoie de a "dediaboliza spatiul public", sau in imaginea Europei ca o colonie (la Virgil Nemoianu), unde, "daca Uniunea Europeana se extinde, cuprinzand Turcia, apoi Rusia, atunci de ce nu Israelul, tarile magrebiene, Asia Centrala, tarile arabe ale Orientului de Mijloc... Europa va incepe sa dispara, va fi practic inghitita de noii musafiri!" In afirmatia lui Alexandru Paleologu cum ca "masoneria europeana, astazi, este un vacs", in exclamatia lui Nicolae Manolescu precum ca "niciodata literatura nu va mai fi ce a fost", sau in crudele revelatii produse de Neagu Djuvara: "nu uitati ca 150 de ani de dominatie cumana au fost precedati de alti 200 de ani de dominatie pecenega"; "sa nu uitam ca inceputurile Moldovei sunt o marca vruta de Regatul Ungar dincolo de Carpati"!
Daca ar fi sa extrag esenta intregului volum intr-un singur paragraf, as alege fara ezitare aceste randuri din textul lui Andrei Plesu (conferinta rostita in deschiderea Festivalului de Muzica Simfonica de la Lucerna, 15 aug. 2001): "Pentru ca demonii care dormiteaza in sufletul tensionat al fiecarui popor sa nu iasa la iveala, ingerii natiunilor trebuie adusi sub controlul unui principiu mai inalt decat ei. A slugi halucinat ingerul natiunii e o erezie nefasta. A sluji impreuna cu el duhul comunitar e calea legitima, calea cu adevarat ingereasca".
*) Nostalgia Europei, volum in onoarea lui Alexandru Paleologu, coord. Cristian Badilita, Tudorel Urian, Editura Polirom, 272 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
