Ziarul de Duminică

Reşedinţe de pe vremuri/ de Ziarul de duminică

Reşedinţe de pe vremuri/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

09.04.2015, 23:48 55

Oana Marinache

Ştirbey: reşedinţe, moşii, ctitorii

Editura ACS

Colecţia Monografii. Prefaţă de Ioana Beldiman. Cuvânt-înainte de Ruxandra Nemţeanu. Grafică de Cristian Gache. (Editarea şi tipărirea au beneficiat de sprijinul financiar al Asociaţiei Istoria Artei, al doamnei Mihaela Stoica şi al Art Conservation Support).

Este cel de al doilea volum dedicat de istoricul de artă Oana Marinache familiei, proprietăţilor şi ctitoriilor Ştirbey, după cel lansat în 2013 – „Reşedinţele Ştirbey din Bucureşti şi Buftea. Arhitectura şi decoraţia interioară”. De această dată autoarea ia în studiu un număr impresionant de monumente din ţară şi străinătate: Şcoala de fete „Doamna Elisabeta Ştirbey”, Biserica „Sf. Treime” din Craiova, Teatrul Naţional, Pensionul de Fete, Şcoala de Arte şi Meserii de la Mavrogheni, aşezămintele Brâncoveneşti şi Brătianu, Grădinile din Bucureşti, Craiova şi Râmnicu Vâlcea, Palatul de ceremonie (din fostele Case Golescu), Proiectul Palatului domnesc de vară din Grădina Kiseleff, reşedinţa de vară de la Cotroceni, Vila Orestis din Nisa, Castelul Bécon din Courbevoie, Moşiile Ştirbeiu, Pătule, Dânceu şi Gruia, Băileşti, Voila, Câmpina şi Şotrile, Pietroşani, Oprişoru-Drincea, Dălbanu-Creţu, Dărmăneşti, Brusturoasa şi Mândreşti, podgoriile de la Drăgăşani, casele Elizei, Alinei, Adinei, Mariei, Ioanei Ştirbey, vilele familiei lui Barbu Ştirbey de la Braşov şi Mamaia.

Această carte – precizează arhitecta Ruxandra Nemţeanu –, care „readuce în actualitate o epocă lăsată în uitare, dar care a marcat schimbarea peisajului arhitectural şi cultural românesc în prima jumătate a secolului al XIX-lea (…) oferă, pe lângă o inedită istorie în date a ramurii princiare Ştirbey, o imagine a prezenţei în societatea românească a unei mari familii aristocrate, implicată în importantele evenimente politice şi administrative ale spaţiului românesc premodern şi modern, prezentată de-a lungul mai multor generaţii, prin intermediul caselor, inventarelor obiectelor de artă, a interioarelor proprietăţilor deţinute, prin preferinţele stilistice şi constructive, împletite cu obiceiurile vieţii cotidiene de familie, şi, nu în ultimul rând, prin legătura lor cu arhitecţii care au proiectat pentru ei.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO