In urma cu cateva saptamani va aratam cata umilinta primesc in loc de tratament bolnavii din Romania. Reprezentantii statului spuneau si spun ca nu au fonduri sa cumpere medicamente. Astazi va dezvaluim unde se duc banii din fondurile asiguratilor pentru sanatate. Ii scoatem la raport pe cei care se imbogatesc dubios si necontrolat din bugetul Caselor de Asigurari! Risipa din sistem aduna anual 300 de milioane de euro, dupa calculele autoritatilor, preocupate de adunari, nu si de controale.
Sistemul este finantat in proportie de 90% de banii pe care ii viram noi din salariu, pentru santatate. Sistemul sanitar are in Romania la dispozitie peste 5 miliarde de euro si banii se impart intre Minister si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Sumele alocate de Ministerul Finantelor sunt tot mai mari de la un an la altul, si cu toate acestea, calitatea si actul medical au scazut insa direct proportional.
Intr-un domeniu deja in moarte clinica, decontarile haotice, lipsa monitorizarii si bajbaiala autoritatilor care de doua decenii nu reusesc sa informatizeze sistemul, fac ca diversi furnizori sa se imbogateasca peste noapte, in timp ce sumele necesare bolnavilor se evapora necontrolat.
Risipa incepe de la primii pasi intr-o unitate medicala de stat. In Romania te poti interna oricand fara sa ai nimic, cu prezenta doar in acte, nu si in salon. O filmare cu camera ascunsa prezentata si la Stirile Protv arata cat de usor poti risipi mii de lei, pentru tratarea unor boli imaginare, cu complicitatea cadrelor medicale. Cu un plic strecurat in halatul medicului specialist, oricine poate primi cat ai zice "spaga", un diagnostic si o fisa de internare.
La spitalul din Oltenita am facut un experiment, solicitand un certiificat medical fara sa avem vreo afectiune, contra bani. Medicii stiu ca trebuie sa treaca in acte o problema in urgenta, pentru ca e mai greu de dovedit frauda si astfel spitalul incaseaza bani frumosi de la Casa de Asigurari, chiar daca e vorba doar de un pacient imaginar. Odata internat in spital, automat ai dreptul sa faci si zeci de analize. Medicii accepta si chiar incurajeaza setul de investigatii pentru ca sunt astfel "acoperiti" lasand in acte impresia unui caz adevarat. In realitate analizele inseamna si mai multi bani pe care spitalul ii incaseaza pe nedrept, din bugetul asiguratilor.
Din acelasi fond al spitalelor, daca o unitate cere mai mult, alta va primi mai putin.
In aceste conditii se epuizeaza stocuri de reactivi si consumabile, in timp ce in alte spitale doctorii se plang de ani de zile ca nu au cu ce sa verifice sangele bolnavilor, inainte de operatii complicate, vitale.
Pentru orice caz inchipuit, banii nu mai ajung la cazuri adevarate, la un un bolnav care are nevoie reala de ingrijire in spital, ci sunt decontati ilegal, pentru o internare in fals.
Pentru un astfel de pacient statul plateste in medie 1.000 de lei pe 5 zile. Asa ni s-a dus vestea ca Romania conduce detasat la numarul de internari anuale, dublu fata de Olanda, Franta sau alte tari din Uniune.
Anuntat ca a fost filmat cu camera ascunsa, medicul vine cu o explicatie sfidatoare.
"Eu stiu ca ati spus ca nu aveti nimic, dar poate va gaseam ceva."
Asta in conditiile in care, chipurile, din 17 mai 2010, concediile medicale sunt acordate după noua legislaţie sub o stricta supraveghere. Ministerul Sanatatii anunta infiintarea politiei concediilor medicale. Conform noii legi, medicul de familie poate acorda cel mult 10 zile de concediu. Angajatorii trebuie ca in termen de 6 zile sa depună la CNAS o declaratie cu numele salariatilor aflati în concediu medical şi cu numele medicilor care au aprobat scutirea medicală. Iar pacientul da o declaratie pe proprie raspundere in fata medicului de familie, in care scrie unde poate fi gasit in concediul medical, ca sa poata fi verificat de politie.
Primele cinci zile de concediu medical sunt plătite de angajator, din ziua a şasea, de Casa de Asigurări de Sănătate. Masura a fost luata pentru ca fondurile cheltuite pe concedii medicale ajunsesera sa se dubleze fata de anii trecuti. Adica 220 de milioane de lei intr-un singur semestru din 2010. Iar autoritatile sperau ca angajatorii vor "scoate" boala din angajatii lor, iar platile vor scadea cu noua reglementare. Per total au scazut, insa exista multe judete unde rezultatul a fost taman invers, sistemul e fentat si asiguratii se imbolnavesc mult si des.
Inspectori sunt putini care sa faca politie in randul asiguratilor, pentru verificarea concediilor medicale. Aceiasi oameni care controleaza spitalele si cabinetele medicilor ar trebui sa ii verifice atat la domiciliu, dar si in unitatile medicale, si pe romanii care isi iau concediu pe caz de boala.
Noua legislatie nu a schimbat mare lucru, controale se fac doar la sesizarea angajatorilor. Daca patronii nu se plang in scris la Casa, nu se face niciun control. De exemplu, la un concediu de 15 zile, nimeni de la Casa de Asigurari nu merge sa vada daca omul este cu adevarat bolnav, sau si-a aranjat sa trandaveasca pe banii statului. Asta desi pentru restul de 10 zile peste cele 5 acoperite de angajator Casa ii vireaza bolnavului tot prin intermediul patronului, suma cuvenita in functie de salariu. Daca patronul inchide ochii, ignora si reprezentantii statului, ca doar nu dau de la ei. Seful Casei de Asigurari Suceava explica:
"In judetul Arges 64 de mii de salariati au stat in concediu medical, anul trecut, aproape 2.200 de ani! Suma decontata de Casa Judeteana a ajuns la peste 200 de milioane de lei. In medie fiecare asigurat a cerut 12,5 zile libere pe motiv de boala. Mai exact s-au adunat intr-un singur an 800 de mii de zile de concediu."
Cu toate modificarile, sistemul mentine o risipa aberanta, de care reprezentantii Casei de Asigurari, desi au atributii de control, ori nu afla, ori cand afla, nu reusesc sa faca mai nimic. Internarile in urgenta sunt permise de lege si putin controlate, si aici romanul inventiv poate specula, indiferent ca-i plateste concediul angajatorul sau statul.
Concediile ilegale nu se iau intr-un spital, doua, ci in mai toate unitatile medicale de stat de la noi. La Giurgiu de exemplu, medicii sustin senini ca nu-i sperie controalele facute sporadic de Casa de Asigurari, desi s-au ales chiar cu plimbari pe la politie.
E acceptata pe loc o internare falsa cu toate analizele aferente. Discutia dintre medic si pacient, de fata cu alte asistente din spital arata ca totul e pe fata, cu glume si batjocura, intr-un spital in care nu de putine ori reprezentantii s-au plans ca nu sunt suficienti bani pentru ingrijiri.
Si in astfel de imprejurari, in Romania se vorbeste de ani de zile de o spitalizare excesiva. Numai in Bucuresti, din 100 de pacienti care merg la spital, 44 se interneaza cate 8-9 zile, dublu fata de media europeana. Dintr-o interminabila deficienta a sistemului. Unitatile medicale primesc bani de la casa de asigurari in sistem DRG- adica finantare pe ficare caz medical rezolvat. Unele afectiuni sunt platite foarte bine desi sunt mai usor de tratat, in detrimentul altora complicate care presupun efort material si uman. Asa ca doctorii sunt incurajati sa umple saloanele cu pacienti care poti fi tratati si in ambulatoriu.
300 de milioane de euro se scurg in fiecare an din sistemul sanitar romanesc, pe internari fictive, analize masluite si retete eliberate pe numele mortilor. Este bilantul facut anual de Casa Nationala de Sanatate. De acesti bani statul ar putea suporta, de exemplu, 100 de mii de tratamente pentru bolnavii de cancer, folosind cele mai noi terapii.
In luna mai, fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari, Laurentiu Duta, a facut un bilant, in aceeasi zi in care si-a anuntat demisia. A vorbit de o solutie noua, un set de masuri prin care medicii pot fi constransi sa nu mai faca internari ilegale.
Publicat deja in Monitorul Oficial, noul sistem prevede ca doctorii trebuie sa aiba in vedere criterii stricte, in baza carora sa faca internari, cum ar fi pierderea cunostintei, a vazului, auzului sau a capacitatii de a misca o parte a corpului, ori in caz de puls si tensiune anormale. Aceleasi criterii vorbesc de febra persistenta, sangerare abundenta, anomalii ale electrocardiogramei sau durere paralizanta.
Pentru orice alte cazuri, tratamentul trebuie facut in ambulator. "Frauda se va opri in momentul cand vom avea si cardul asiguratului…"declara Lucian Duta. Doar ca, tot de la Casa de Asigurari vine si confirmarea ca sistemul nou… nu functioneaza: degeaba exista criterii care sa justifice o internare, cat timp Ministerul Sanatatii, ierarhic superior spitalelor, nu face si legislatia care sa implementeze criteriile in unitatile medicale. Nu exista norme in care sa fie prevazute pedepsele si raspunderea.
Adica "stim cum sa facem si aratam ca putem, dar nu facem". Explicabil, intr-un domeniu in care interesele financiare primeaza, in detrimentul bolnavilor condamnati la o ingrijire umilitoare.
Iar cand vine vorba de risipa, e rost de facut bani nu numai la internare, ci si la… externare.
Cine spune risipa si bani cheltuiti dubios se gandeste la contracte cu dedicatie intre diverse firme si Casele de Asigurari de Sanatate. Putini stiu insa ca directionari de fonduri suspecte au loc si intre institutiile statului.
Contracte anuale intre Casa Nationala de Asigurari si Scoala de Sanatate arata ca banii, in loc sa ajunga la bolnavi, acopera diverse deplasari prin tara pentru cursuri de formare profesionala a managerilor din sistem.
Cel mai recent raport al Corpului de Control al Prim-Ministrului consemneaza negru pe alb zeci de nereguli, sub paravanul unor conventii civile si al unor analize pe piata spitalelor. Cum sa fie totul transparent si oamenii sa fie informati si sa-si cunoasca drepturile, cat timp exista acuzatii grave de risipa chiar si in randul institutiilor statului?
Facem o vizita la Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Sistemul Sanitar, institutie de stat, in subordinea directa a Ministerului Sanatatii. Scoala are un dublu rol - unul de formare si dezvoltare profesionala a specialistilor din sistemul sanitar romanesc, si la acest capitol ofera cursuri atat pentru medici cat si pentru managerii de spitale despre cum sa conduca eficient sistemul, iar al doilea rol este cel de cercetare, adica de gasire a unor metode prin care sa atraga fonduri, ca sa se autosustina financiar. Oficial, aceasta este una din directiile principale de actiune ale Scolii, iar institutia a dezvoltat de-a lungul timpului parteneriate si programe prin care a ajuns sa isi atraga banii din bugetul asiguratilor din sanatate. Sume deloc mici sunt directionate de la Casa Nationala de Asigurari direct catre Scoala, pentru un program prin care este verificat tot ceea ce spitalele romanesti solicita lunar, spre decontare.
Scoala a fost infiintata in 2006, cand la Ministerul Sanatatii era Eugen Nicolaescu. Acesta a dorit ca in subordinea ministerului sa existe o structura in cadrul careia managerii de spitale, cei mai multi medici de profesie, sa invete sa conduca mai eficient, iar banii din sanatate sa nu mai fie risipiti usor. Doar ca de la visul din 2006 si pana la situatia de astazi, lucrurile s-au schimbat enorm, sustine fostul ministru.
Mai exact institutia s-ar fi axat in timp mai mult sa faca rost de fonduri, si mai putin pe perfectionare. Directorul Scolii sustine ca nu e nimic rau in a obtine fonduri de la bugetul asiguratilor. Scoala e finantata de stat, poate accesa insa si din alte parti resurse financiare. Numai de la CNAS, adica din bugetul asiguratilor, institutia a primit peste 8 milioane de lei, adica aproape 2 milioane de euro, pentru programele informatice cu care se verifica decontarile spitalelor, numit si sistemul DRG. Scoala a devenit un intermediar intre Casele Judetene de Asigurari si spitale, iar suma primita pentru acest rol reprezinta bugetele catorva unitati medicale din Romania pe un an.
Prin programul DRG dezvoltat de Scoala in baza unor ani de cercetare, institutia a devenit un paznic intre spitale si Casa de Asigurari, o sperietoare pentru managerii centrelor medicale din toata tara. Practic CNAS-ul plateste anual Scoala sa monitorizeze daca documentele trimise de spitale pentru decontare, au justificare.
Datele medicale de la fiecare spital sunt codificate şi transmise lunar la Şcoala Naţională de Sănătate Publică. Aceasta poate elimina anumite cheltuieli pe care spitalul le vrea decontate, pe motiv ca sunt invalide, din diferite motive. In baza datelor validate se face decontarea serviciilor medicale, dar şi stabilirea complexităţii cazurilor tratate. Abia dupa ce se pronunta Scoala de Sanatate pe cheltuielile pe anul in curs, Casa vireaza spitalului banii, pentru anul urmator. Pe langa validare, Scoala mai face si niste analize privind evolutia serviciilor derulate in spitale.
Surse din cadrul Scolii de Sanatate sustin ca pentru programul DRG Scoala nu ar face deviz pentru fiecare dintre activitatile prestate - raportari sau analize, ci este platita pentru intreg setul de activitati. Plata Casei a ajuns in medie la 500 de mii de euro pe an.
Aceleasi surse afirma ca multe dintre activitati sunt realizate de niste softuri care nu pot costa mai mult de cateva mii de dolari. De altfel, din fisele de personal reiese ca pentru servicii de o jumatate de million de euro anual, lucreaza 9 persoane - un programator, si alti cativa angajati care fac interpretarea datelor, si informarea Caselor de Asigurari. Fondurile asiguratilor ajung astfel in bugetul Scolii si, cu ei, institutia a platit incepand cu 2006 toate deplasarile prin tara ale profesorilor angajati de scoala sa predea formare profesionala si pregatire pentru angajatii cu functie de conducere in spitale. Printre cei care predau se afla si sotia directorului Scolii.
Nicio autoritate de control nu i-a intrebat insa si pe managerii de spitale, daca sunt sau nu multumiti de activitatea principala a Scolii, aceea de formare. In viziunea unor directori din sistem, Scoala nu e deloc utila asa cum functioneaza acum, iar banii asiguratilor sunt cheltuiti pe cursuri ineficiente.
Si imediat ce Scoala a atras fondurile asiguratilor, pe langa ea au inceput sa functioneze si capusele - firme private de consultanta, care intervin la randul lor intre spital si Scoala. Cu cat casele de consultanta ajuta spitalele sa obtina mai multe cazuri valide de la Scoala, invatatandu-i pe cei din conducerea unitatilor medicale ce si cum sa treaca in acte, cu atat vor fi mai mari sumele acordate de la Casa de Asigurari.
Totul e legal, consultanta privata este permisa, iar activitatea Scolii nu poate fi contestata pentru ca este greu de demonstrat favorizarea unui spital sau a altuia, la verificari.
Ce poate fi dovedit insa, este ca una dintre cele mai mari firme de consultanta din Romania, cu sediu la Tg Mures, ar avea o legatura cu Vass Levente, fost membru in Consiliul de Administratie al Scolii de Sanatate. Vass Levente a fost si consilierul ministrului Attila Cseke, in mandatul acestuia, fiind un om cu multa influenta si relatii la Ministerul Sanatatii. Levente a ramas in sistem si pe vremea ministrului Ladislau Ritli, iar in prezent apare ca membru in CONAS, institutia de stat care se ocupa de acreditarea spitalelor. Un loc strategic, am putea spune, cat timp se stie ca orice manager de spital are interesul sa intre in gratiile CONAS-ului pentru a avea o unitate medicala acreditata, cu un punctaj cat mai mare si deranj cat mai mic pe parte de control.
Ca sa nu fie in conflict de interese, Vass Levente a cedat firma de consultanta unui medic din Targu Mures. In aparenta nu a mai avut nicio legatura in ultimii ani cu societatea de consultanta, iesind de tot din actionariat.
Din cea mai recenta declaratie de avere a lui Vass Levente, postata pe site-ul Scolii Nationale de Sanatate, reiese ca acelasi medic care acum este patron la firma de consultanta, detine impreuna cu Vass Levente si alte 3 persoane, un teren de 3.800 de mp in Targu Mures. Adica nu mai sunt parteneri in firma, dar ii leaga alte interese.
Aflam ca firma in cauza are experienţă de peste 6 ani pe piaţa românească si o activitate de consultanţă în cel putin 85 de instituţii medicale de la noi. Nu am aflat insa de cate ori spitalele cu care societatea are sau a avut colaborare au fost deranjate cu invalidari de la Scoala de Sanatate.
Iar in aceasta ecuatie, ar interveni Scoala: nu ar face o verificare la fel de minutioasa si la spitalele cu contract de consultanta privata, la fel cum se intampla la cele care nu au aceste colaborari. Umflarea deconturilor e trecuta usor cu vederea, sustine Eugen Nicolaescu.
Fostul ministru vorbeste despre o situatie care persista in sistem de ani de zile - spitalele cu consultanta ar fi favorizate la decontari. In mod normal, cand Scoala de sanatate are suspiciuni, cere Casei de Asigurari sa controleze spitalul unde exista dubii si sa anuleze unele pretentii financiare.
(continuarea în numărul următor)
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea România, te iubesc! din 3 iunie 2012
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
