La 11 octombrie 2013, s-a deschis o expoziţie de artă românescă, în centrul Parisului, la Spaţiul cultural Louis Vuitton, care poate fi vizitată până în 12 ianuarie 2014. Se cheamă „Scènes Roumaines” şi se înscrie în ciclul de expoziţii pe care Spaţiul cultural Louis Vuitton l-a iniţiat în 2006, propunându-şi să exploreze scena artistică contemporană a ţărilor din întreaga lume.
În această toamnă, România este invitată de onoare, cu 13 pictori ale căror opere vor fi expuse din octombrie până în iarnă, cei mai mulţi dintre ei clujeni. Vor fi reunite în spaţiul emblematic al clădirii Vuitton figuri marcante ale scenei artistice româneşti din ultimii patruzeci de ani, într-o expoziţie în care trecut şi viitor se întrepătrund. Artiştii participanţi : Ioana Bătrânu, Dan Beudean, Mihuţ Boşcu Kafchin, Geta Brătescu, Simon Cantemir Hauşi, Oana Farcaş, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Ciprian Mureşan, Sergiu Toma, Mircea Suciu, Şerban Savu, Bogdan Vlăduţă. Comisarul de expoziţie este Hervé Mikaeloff.
În „Slash Art”, o publicaţie care promovează evenimentele culturale contemporane importante din Franţa, expoziţia românescă şi artiştii români sunt prezentaţi astfel: .„ «Scene româneşti» este ultima expoziţie din seria celor propuse de Spaţiul Cultural Louis Vuitton din 2006; fiecare dintre acestea explorează scena artei contemporane dintr-o ţară străină. În acest an, Spaţiul a ales să găzduiască experimentele artistice ale unei ţări care a fost mereu un teren fertil pentru expresia creativă: România. În timpul anilor de opresiune politică, lucrările artiştilor români au rămas confidenţiale şi experimentale; odată cu sfârşitul acestei perioade, ei s-au grăbit să intre în scena artistică internaţională şi azi sunt o prezenţă notabilă de la Berlin la Londra şi de la New York la Paris. Între sfera publică şi introspecţie, au fost capabili să reziste oricărei forme de control şi să reţină caracteristicile care îi fac unici. Sunt artişti reprezentativi din Bucureşti şi Cluj pentru ultimii 40 de ani.”
Mai departe, de o atenţie aparte se bucură tinerii din Cluj, care au dus tehnicile de pictură academice într-o zonă de coliziune între hiperrealism şi onirism. Dan Beudean foloseşte grafitul pentru a transforma personajele mitice din lucrările sale în icon-uri. Mihuţ Boşcu Kafchin creează un univers gigantic, unde realitatea plonjează în science fiction. Simon Cantemir Hauşi acoperă urmele portretelor şi peisajelor încât ele par abstracte. Oana Farcaş are o lumină aproape supranaturală. Ciprian Mureşan adaptează lucrări de literatură pentru a examina istoria recentă a României în desenele sale. Sergiu Toma aduce privitorii într-o călătorie misterioasă şi nostalgică, plină de simboluri fantasmagorice. Şerban Savu descrie societatea românească văzută de pe fereastra atelierului. Mircea Suciu îmbracă critica socială într-un univers subversiv. Adrian Ghenie foloseşte portrete pentru a explora probleme esenţiale care înconjoară ideea de putere şi opresiune, în timp ce se joacă cu clişee din istoria divertismentului.
„Pe scurt, chiar dacă nu există o Şcoală de la Cluj în sine, oraşul este un teren fertil, plin de artişti care au găsit echilibrul între individualitate şi exterior.”
Pictorii din Cluj, reuniţi la iniţiativa extraordinară a curatorului Mihai Pop în locul cunoscut sub numele „Fabrica de Pensule” (un centru cultural independent, de aproximativ 2.000 mp, cu 29 de spaţii de artă contemporană – ateliere, galerii şi organizaţii culturale active în domeniile artelor vizuale, dansului contemporan şi teatrului) sau bucureşteni care lucrează în ateliere personale, au fost selectaţi pentru expoziţia de la Paris de curatorul Herve Mikaeloff, venit în România special pentru acest proiect. (Consultant independent de artă şi curator, Mikaeloff e legat de mai multe centre de artă, în special Louis Vuitton, a fost membru al American Center Foundation, între 1999 şi 2009, în 2011 a primit medalia de Chevalier de l’ordre des Arts et des Lettres din partea ministrului francez al culturii.)
„Unii dintre ei sunt deja pictori importanţi ca Adrian Ghenie, cunoscut colecţionarilor americani şi muzeelor – declara Herve Mikaeloff reporterului Protv Andreea Esca, la deschiderea expoziţiei. Cred că şi alţii ar putea deveni cunoscuţi, dacă sunt mai bine reprezentaţi şi au mai multe expoziţii, cota lor va creşte. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care am organizat această expozitie, aici, la Spaţiul Cultural Louis Vuitton."
„Ne-am adunat într-un mod absolut firesc – declara Mihai Pop. Ai câţiva artişti care nu sunt oameni naivi, sunt oameni foarte ancoraţi în scena internaţională, nu sunt doar nişte visători, nişte artişti rupţi de context. Ai cinci dintre ăştia, ei sunt şi prieteni între ei, ai scena gata."
Tinerii artişti români, care de câţiva ani au reuşit să pătrundă în lumea artei contemporane internaţionale, privesc fiecare asemenea expoziţie ca pe o şansă uriaşă către recunoaşterea valorii lor. Colegi de-ai lor deja consacraţi, ca Adrian Ghenie, vând o pânză şi cu câteva sute de mii de dolari. Faptul că lucrarile lor pot ajunge în posesia unor adevăraţi colecţionari, reprezintă o mare mândrie.
„În sfârsit, avem şansa de a arăta lucrările noaste într-un spaţiu global, pe scena globală, adică pe scena de artă reală.” – declara Şerban Savu. "Eu fac un soi de cercetare a evenimentelor din secolul nostru, sunt atent la comportamentele anormale ale omului, la condiţia umană, adevăruri simple, dramatice, intense.. e mai mult decât evident că discutăm despre anxietate aici.” – susţinea Mircea Suciu.
Reprezentanţii generaţiei mai vârstnice de artişti din Bucureşti au fost aleşi pentru energia lor creatoare şi, probabil, şi pentru faptul că, de-a lungul perioadei comuniste, nu s-au temut să experimenteze, chiar dacă lucrările lor au rămas confidenţiale. Geta Brătescu, o figură majoră a scenei artistice româneşti, evocă tema călătoriei într-o serie de desene bazate pe ideea pe care o propovăduieşte demult a relaţiei dintre cuvânt şi imagine; Ion Grigorescu – artist de excepţie cunoscut în afara graniţelor abia după 1990, mai ales pentru că utilizează ca mediu fotografia digitală; Ioana Bătrânu – cunoscută pentru celebrele ei grădini închise şi interioare; Bogdan Vlăduţă, cu lumile urbane aproape monocromatice şi nudurile ca portrete neureuşite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
