Un rol deosebit in viata intelectuala si literara a romanilor din Voivodina l-a avut revista "Lumina", revista de literatura, arta si cultura (fondata la Varset de Cercul literar "Lumina"), care apare din 12 ianuarie 1947 si in anul intrarii Romaniei in UE implineste 60 de ani de existenta rodnica. Sa ne oprim putin si sa vedem cine a condus-o, completand cunostintele noastre cu acest lacas al romanismului de peste Dunare.
In aceasta viata lunga a avut noua redactori-sefi, diferite personalitati precum Vasilie (Vasko) Popa, cu care incepe istoria revistei si poezia sarba postbelica moderna (1947), Mihai Avramescu (1948-1949 si 1951-1955), Radu Flora (1950), Ion Balan (1956-1976), Emil Filip (1976), apoi Slavco Almajan (1976-1981), Aurel Gavrilov (1981), Simeon Lazareanu (1981-1994). Din 1995, revista e condusa de apreciatul poet si publicist Ioan Baba impreuna cu colectivul redactional (Marioara Baba Vojinovic, Olimpiu Balos, Nicu Ciobanu, conf. dr. Mariana Dan, Cornel Mata, Rosana Orza, conf. dr. Marina Puia, Costa Rosu).
Dupa cum se poate vedea, aceasta revista trimestriala, cea mai lunga perioada (20 de ani) a fost sub conducerea lui Ion Balan (1956-1976), scriitor, publicist si traducator. Apropiindu-ne de acest actor privilegiat al scenei literare romanesti din aceasta zona balcanica, il regasim pe Ion Novac, cu pseudonimul literar Balan, din anul in care publica prima sa poezie ("S-au dus", la revista "Nadejdea", in decembrie 1938). Activitatea sa de ziarist incepe la ziarul "Libertatea", unde ramane intreaga viata, fiind legat de acest cod al romanismului de dincolo de Dunare. Lucreaza la revista "Lumina" si la editura "Libertatea". Sub pseudonimul Ion Paduraru semneaza versuri in saptamanalul "Libertatea", participand activ la infiintarea Cercului literar "Lumina" la Costei. Debuteaza editorial cu volumul de poeme "Cantecul satului meu" (1947). Pe langa poezie a scris si nuvele, proza scurta, publicistica si a tradus foarte mult. Operele sale alese au aparut in trei volume (versuri, proza, publicistica) in 1979 si 1980 la editura "Libertatea", ingrijite, prefatate si selectate de Radu Flora.
A tradus din limbile spatiului post-iugoslav (din slovena, croata si sarba) lucrari ale unor scriitori de talie internationala precum Ivo Andric, Miroslav KrleA?a, Milo? Crnjanski, Tone Seli?kar, PreA?ihov Voranc, Dobrica Cosic, Dobri?a Cesaric si multi alti poeti si prozatori. Interesant este si faptul ca Balan a tradus foarte mult din proza scurta a lui Andric (15 povestiri si/ sau nuvele) chiar inainte ca acesta sa castige Premiul Nobel (1961).
Cand vorbim despre traduceri si despre personalitatile care au condus revista "Lumina", nu putem sa-l uitam pe Simeon Lazareanu (n. 1948) din generatia mai tanara, traducator de valoare semnificativa. Pe langa talmacirea in romaneste a unor dramaturgi sarbi importanti (precum Du?an Kovacevic si Milo? Nikolic) si alcatuirea unor antologii ("Intrarea in casa. Poezia romanilor din Iugoslavia", cu Octav Paun, 1995, Editura Fundatiei Culturale Romane si "Poezia macedoneana azi", 1982, Panciova), la care se adauga cartea lui Danilo Ki?, "Cripta pentru Boris Davidovic", autorul bine cunoscut si apreciat de publicul romanesc i-a tradus pe toti scriitorii sarbi premiati de saptamanalul NIN pentru romanul anului intre 1977-1990, laureatii "Coroanei de aur" a Festivalului international de la Struga (Macedonia) si ai premiului international "Cheia de aur" a orasului sarbesc Smederevo.
Trebuie mentionati si numerosii autori importanti sarbi si croati (de exemplu, prozatorii Milorad Pavic, Mirko Kovac, Fillip David, David Albahari, Svetislav Basara, Dubravka Ugre?ic, Borislav Pekic etc. si poetii Edvard Kocbek, Adam Puslojic, Srba Ignjatovic, Vojislav Despotov, Stevan Tontic s.a.) tradusi in graiul romanesc in paginile revistei "Lumina", condusa de el timp de treisprezece ani. Bineinteles, Lazareanu are si un merit deosebit in revenirea poetului (auto)exilat Ion Milos in spatiul sau natal, in literatura sa de origine...
Simeon Lazareanu a debutat cu versuri in 1974 in "Lumina", publicand uneori si proza scurta. Printre meritele sale in publicistica se inscrie in primul rand cartea intitulata "Libertatea 1945-1995, ani de memorie jurnalistica" (impreuna cu Iota Bulic si Costa Rosu, Panciova, 1995). In incheiere, reamintim ca Lazareanu, ca redactor al revistei "Lumina", a contribuit la aparitia portretelor critice ale scriitorilor confrati de-ai sai (in special in perioada 1986-1990), cand a infiintat si Colectia revistei "Lumina", unde au aparut 14 carti importante, volume tematice, colective ori de autor.
Evident, este vorba de omul potrivit la locul potrivit, un om care merita toata stima si admiratia noastra, un om care stie ce inseamna viata literara, un om care intelege perfect notiunea si fenomenul de multiculturalitate, cu avantajele sale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
