• Leu / EUR4.7480
  • Leu / GBP5.4269
  • Leu / USD4.1981
Ziarul de Duminică

SERIAL ISTORIC/ Femeile romane (IV). Prima stewardesa din Romania

SERIAL ISTORIC/ Femeile romane (IV). Prima stewardesa din Romania
Editura Meronia pregateste o alta surpriza cititorilor: "Dictionarul personalitatilor feminine din Romania". Autori: George Marcu si Rodica Ilinca. Dictionarul va iesi pe piata la sfarsitul acestei luni. Continuam sa publicam in "Ziarul de Duminica" o fragmente din acesta.
"Avand telul indraznet de a acoperi multe paliere temporale - de la Evul Mediu pana la stricta actualitate - si totodata numeroase domenii de ilustrare - politica, stiinta, arte (ale cuvantului sau ale imaginii), sport, viata militara, mass-media - si tinand seama de amplificarea progresiva a afirmarii feminine in plan social, autorii trebuie sa fi avut ezitari in alegerea candidatelor, regrete pentru omitere sau chiar includerea unora dintre ele, cum pot avea si spectatorii externi. Numarandu-ma printre acestia, am fost la inceput surprinsa sa gasesc, printre atatea personalitati eminente prin dotare intelectuala, curaj de opinie, devotament dus pana la sacrificiu, si nume de persoane care au sapat la temelia fiintei noastre nationale si si-au folosit parghiile inaltelor posturi politice detinute ca sa ajute la instalarea si mentinerea regimului totalitar de sinistre consecinte. Apoi, insa, a trebuit sa admit ca, de vreme ce aceasta a fost traiectoria Romaniei, epoca nefasta nu poate fi pusa intre paranteze, ci trebuie cercetata lucid si corect. Asa cum si fac autorii Dictionarului, dintr-o optica moderna, deschisa si obiectiva." (Din "Cuvant-inainte" de Gabriela Cretia)
Dalles Elena (n. 1849, Giurgiu - d. 1921, Bucuresti). Filantrop. Fiica unui negustor de cereale de origine macedoneana, a fost casatorita cu mosierul Ioan G. Dalles. Dupa moartea sotului si a celor trei copii ai sai, si-a lasat averea unor spitale, asezaminte culturale si biserici. A mai hotarat prin testament sa se infiinteze o fundatie, in memoria celui de-al treilea copil al ei, Ioan I. Dalles. In vederea realizarii acestui proiect, E.D. a lasat Academiei o mare parte din avere:"Las si leg Academiei Romane, casele cu tot locul lor, adica intreg imobilul din Bucuresti, Str. I.C. Bratianu no. 12, precum si casele cu tot locul lor, adica intreg imobil din Bucuresti, Str. Eugen Statescu (fosta Gloriei) no. 4 cu urmatoarea destinatiune: (…) se va construi, in mijlocul terenului ramas, o cladire frumoasa si incapatoare, dupa planul ce va hotari Academia, insa asa fel ca sa poata avea salile necesare pentru expozitiuni artistice de tot felul: de pictura, de sculptura, de arhitectura, de tesaturi si cusaturi nationale etc.; apoi pentru examene si auditiuni de muzica si declamatie; si in fine pentru cursurile sau conferintele Asociatiunii Universitatii Populare din Bucuresti, cum si a altor institutii ce s-ar infiinta cu menirea de a forma caracterele cetatenilor romani prin cultivarea si educarea lor sufleteasca." Pe 29 mai 1932 a fost inaugurata Fundatia "Ioan I. Dalles", o cladire moderna, dotata cu o sala pentru expozitii, cu o sala de concerte si conferinte.
Densusianu-Puscariu Elena (n. 3 mart. 1875, Fagaras, jud. Brasov - d. 1966, foto 1). Medic, prima femeie-profesor universitar in domeniul medical din Romania, prima femeie-profesor la o clinica de oftalmologie din lume. Fiica lingvistului Aron Densusianu si a scriitoarei Elena Circa, sora lui Ovid Densusianu, a urmat cursurile secundare la Liceul "Principatele Unite" din Iasi si pe cele universitare la Facultatea de Medicina din acelasi oras, unde si-a sustinut si teza de doctorat in 1899, devenind astfel prima femeie doctor in medicina din Romania. Specializare la Paris, unde a lucrat alaturi de importante personalitati medicale, prof. Andre Victor Cornil, Emille Roux si Ilia Ilici Mecinikov. Intoarsa in tara, ocupa pe rand functiile de preparator la Laboratorul de Anatomie Patologica al Facultatii de Medicina din Bucuresti, medic secundar al Eforiei, medic secundar al Spitalului "Sf. Spiridon" din Iasi, medic secundar al Serviciului de "Boale de Ochi", docent in oftalmologie al Facultatilor de Medicina din Iasi si Bucuresti, asistent al "Clinicei Oftalmologice" din Bucuresti, apoi sef de clinica, pentru ca, in 1920, sa devina sef al Clinicii de Oftalmologie din Iasi. "Este meritul Facultatii iesene ca a trecut pentru prima oara peste prejudecatile ce franau emanciparea femeilor, incredintand conducerea unei clinici, respectiv a unei catedre, uneia dintre fostele sale eleve. E.D.-P. a fost prima profesoara la facultatile noastre de medicina si una din primele in intreaga Europa." (Carolina Lazar-Szini). A publicat peste 100 de lucrari de specialitate ca unic autor sau in colaborare cu personalitati din lumea medicinii, cum ar fi Victor Babes, Gheorghe Marinescu sau G. Socor, in tara sau in strainatate. In 1913 ii apare la Bucuresti brosura Instructiuni populare pentru prevenirea orbirei, distribuita in scolile, garile si primariile din toata tara. Cele doua cursuri aparute in 1927 cuprind expuneri clinico-experimentale, terapeutice, date despre istoria medicinii, harti, fotografii si desene color realizate de ea pe baza cazurilor din clinica. In lucrarile publicate descrie pe larg trei noi metode in chirurgia oftalmologica, abordeaza problema traumatismelor oculare datorate razboiului si prezinta numeroase procedee de chirurgie plastica. In 1925 propune un tratament al cataractei la diabetici, iar in 1931 publica rezultatele a 68 interventii cu "metoda Stanculeanu" bazata pe extragerea intracapsulara a cristalinului. Membra a Societatii de Oftalmologie din Anglia, a Societatii de Oftalmologie din Franta si a Societatii de Oftalmologie din Italia. In paralel cu preocuparile medicale, E. D.-P. a fost si scriitoare, artist plastic si traducatoare. si-a continuat activitatea clinica si literara si dupa pensionare, publicand in diverse reviste de specialitate din tara si strainatate.
Dragescu Ana Mariana (n. 7 sept. 1912, Craiova). Aviatoare. Fiica unui ofiter si a unei profesoare de muzica, a absolvit Scoala de Pilotaj "Ing. Mircea Cantacuzino" de la Baneasa, in 1935, unde a fost instruita de capitanul Constantin Abeles. M.D. a obtinut cel de-al saptelea brevet feminin in aviatia din Romania. Lucreaza pana in 1938 la Aeroclubul Regal, unde a avut ocazia de a cunoaste personal mai multi piloti francezi care participasera la Primul Razboi Mondial, colonelul Brocard, comandantul escadrilei Cygognes, Rene Fonk si, in 1936, pe Antoine de Saint-Exupéry. Participa, in 1938, alaturi de alte cinci aviatoare, la manevrele militare ce au loc la Galati. Anul urmator, Marina Stirbey a depus un memoriu la Ministerul Aerului prin care cerea infiintarea unei escadrile sanitare pentru transportul ranitilor, cu avioane pilotate de femei. "Escadrila Alba", din care faceau parte Nadia Russo, Virginia Thomas, Virginia Dutescu, Smaranda Braescu, Victoria Pokol, Maria Nicolae, Stela Hutan-Palade si Eliza Vulcu, a fost infiintata la 25 iun. 1940. Supranumele de "Escadrila Alba", dat de ziaristul italian Curzio Malaparte, venea de la faptul ca avioanele tip RWD-13, de fabricatie poloneza, au fost vopsite initial in alb, cu crucea rosie aplicata pe fuselaj si pe aripi. Dupa intrarea Romaniei in razboi, "Escadrila Alba", din care faceau parte acum doar M.D., N. Russo si V. Thomas, a fost mutata de mai multe ori, pe aerodromul de la Focsani, pe cel de la Tecuci sau de la Tighina, de unde prelua ranitii pentru a fi dusi in diverse directii sau direct la Bucuresti. Escadrila a transportat de-a lungul razboiului, pe cele doua fronturi, mai mult de 1500 de soldati grav si foarte grav raniti. Dupa razboi, a fost decorata cu "Virtutea Aeronautica" cu spade, clasa Crucea de Aur (1941), Ordinul "Vulturul German", clasa III (1942) si Crucea "Regina Maria", clasa III (1943). A lucrat cativa ani ca instructor de zbor la Scoala de Aviatie Ghimbav - Brasov. In 1955, fiind considerata ca avand "origine nesanatoasa", a fost exclusa din aviatie fara nici o explicatie si a lucrat ca functionara la Policlinica C.F.R. "Ana Ipatescu" din Bucuresti, pana in 1967, cand a iesit la pensie. A fost recunoscuta, dupa caderea comunismului, ca ofiter al Armatei Romane, cu gradul de locotenent (r) si decorata cu Ordinul "Steaua Romaniei" in grad de Cavaler. A fost cooptata ca membra a Asociatiei Internationale a fostelor femei pilot, singura din blocul comunist, participand la multe dintre intrunirile acesteia, tinute in Franta, Anglia, Austria, Italia etc. M.D. a devenit si eroina unui documentar despre "Escadrila Alba" regizat de Serban Creanga si realizat de Studioul Cinematografic al Armatei Romane. "O viata inceputa in 1912 in slujba unei idei, zborul, pe care l-a servit cu pasiune in drumul ei spre astri" (gen. Ioan Dobran).
Elena (Olena) Domnita (n. 1464/1466, Suceava - d. 18 ian. 1505, Moscova). Fiica lui Stefan cel Mare si a Evdochiei de Kiev, a fost sortita, inca de la nastere, ca orice odrasla de domn, unei casatorii diplomatice. In anul 1479 Stefan a inceput tratativele pentru o casatorie dinastica intre fiica lui si mostenitorul cneazului Moscovei, Ivan Ivanovici, folosind-o in acest scop pe cumnata sa Teodosia, sora Evdochiei, apropiata familiei princiare moscovite, care, in 1480, ii va raspunde solicitarii astfel: "Si eu am rugat pe marea cneaghina si marea cneaghina a binevoit si s-a rugat fiului sau, marelui cneaz. Si marele cneaz a binevoit ca sa vrea sa ia pentru fiul sau pe fiica ta. Si marea cneaghina si marele cneaz au poruncit ca sa poruncesc catre tine ca tu cu acest lucru cu tot sa trimiti la marele cneaz pe omul tau bun". Dupa logodna din 1482, savarsita la Suceava, prin procura, cu reprezentantul cneazului, Andrei Plesceev, tanara domnita a plecat pentru totdeauna spre noua ei familie la Moscova cu un somptuos alai. Cununia a avut loc in ian. 1483 si curand, la 10 oct. 1483, a nascut un fiu, pe Dimitrie. Intrigile de la curte au dus la disparitia sotului ei la 7 mart. 1490, otravit, se pare, de medicul sau evreu, venit din Venetia pentru a-l ingriji. Din acest moment, domnita moldava a cazut prada dusmaniei celei de-a doua sotii a marelui cneaz moscovit, Sofia Paleolog, care dorea tronul pentru fiul sau Vasile, declansandu-se astfel criza dinastica moscovita din 1497 - 1502. Stefan cel Mare era la curent cu ceea ce se intampla cu fiica sa pentru ca ii cere principelui lituanian dreptul de trecere libera pentru solii sai, de la care a primit urmatorul raspuns: "...daca ar vrea de data aceasta chiar sa trimita soli la cuscrul sau, la marele cneaz Ivan Vasilievici, ca sa se incredinteze de sanatatea fiicei sale, a marii cneaghine, si a nepotului sau, noi dam solilor sai trecere sloboda prin tara noastra la Moscova si de acolo indarat la tara sa. Aceasta, noi, la dorinta Domniei Sale, a prietenului nostru, o facem". Complotul organizat de marea cneaghina in 1498 a fost inabusit si Dimitrie proclamat mare cneaz al Vladimirului, Moscovei si Novgorodului. Dar, dupa numai patru ani, Sofia a iesit invingatoare, E. si fiul sau au fost inchisi, de data aceasta Vasile fiind desemnat mostenitorul lui Ivan III. Domnita s-a stins din viata in inchisoare si a fost inmormantata la Manastirea Voznezenskaia.
Hutan Viorica Elena (n. 26 aug. 1923, Gura Humorului, jud. Suceava, foto 2). Prima stewardesa din Romania. Urmeaza liceul, absolvit in 1938, la Cernauti. Dupa alipirea Bucovinei de Nord la U.R.S.S., in 1940, familia s-a refugiat la Bucuresti. A lucrat ca secretara de pista la Scoala de Planoare, unde a facut primul zbor, in 1942. In acelasi an s-a angajat la Directia Generala a Aviatiei Civile. Pentru ca avea un fizic placut si cunostea mai multe limbi straine, rusa, germana, franceza si engleza, i s-a propus inscrierea la nou infiintata Scoala de Insotitori de Bord. Concursul consta intr-un test de limbi straine, cultura generala si examen medical. V.E.H. obtine astfel primul brevet romanesc de insotitoare de bord. Specializarea la Bruxelles ii aduce brevetul international. Ca insotitoare de bord a realizat 18 602 ore de zbor si 8 602 000 km prin curse in: China, India, Siria, Israel, Arabia Saudita, Japonia, Thailanda, Egipt, S.U.A., Mexic etc. In perioada 11 dec. 1969 - 7 ian. 1970 a participat la "Marele Raid", o cursa care a strabatut 51 857 km. in 76,25 ore si a traversat trei oceane, Indian, Pacific, Atlantic, patru continente, Europa, Asia, America, Africa, 27 de state si cinci mari. A primit Medalia Muncii, in 1962, dupa ce a reusit sa treaca cu bine peste prabusirea avionului, in timpul zborului 216 si Ordinul Muncii, in 1966. A mai primit, pentru fiecare milion de km, cate o medalie, iar cand a depasit 7 milioane de km, record european, a fost felicitata de inginerul Henri Coanda. V. E. H. a mai fost recompensata si cu o diploma de onoare pentru intreaga activitate aviatica si diploma pentru merite deosebite in aviatia de transport.

Leonida Natalia (n. 25 iul. 1878, Vaslui - d. 1948, Bucuresti). Pedagog. Fiica intelectualilor Anastase Leonida si Matilda Gill, a urmat cursurile liceale in limba franceza la "Notre Dame de Sion" din Galati si pe cele universitare la Facultatea de Litere de la Sorbona (1887 - 1901), concomitent cu Scoala Normala Superioara din cadrul aceleiasi universitati; si-a obtinut si licenta in filologie moderna la Universitatea Bucuresti (1904). La reintoarcerea in tara a cerut Ministerului Instructiunii Publice dreptul de a profesa, fiind repartizata ca profesoara de limba franceza la Liceul "Fratii Buzesti" din Craiova, apoi la Liceul externat de fete nr. 1 din Bucuresti. La 1 nov. 1927, N.L. este investita directoarea acestui liceu, devenit acum "Regina Maria". Face eforturi pentru a-l inzestra cu dotari ultramoderne: cabinete, laboratoare, biblioteca, sala de gimnastica, sala de pregatire pentru Crucea Rosie, sau pentru introducerea unor discipline extrascolare, de tip european, care sa dezvolte, pe langa intelect, si patriotismul, cum ar fi "Cercetasia". In 1935, Constantin Radulescu-Motru a testat gradul de pregatire si inteligenta al elevelor din liceu ajungand la urmatorul rezultat: "… 63,94% foarte inteligente; 18,80% inteligente; 13,11% normale; 4, 25% mediocre; 0,12% sub mediocre". Realizarile din timpul directoratului sau au ajuns la cunostinta ministerului si a Curtii regale, si i-a adus mai multe distinctii: "Rasplata Muncii" pentru invatamant, clasa II (1924), "Ofiter al Academiei Franceze" (1933), "Brevetul pentru serviciul de distinctie" din partea "Crucii Rosii" (1942), Ordinele "Meritul Cultural" pentru scoala in grad de cavaler, clasa II (1934) si "Coroana Romaniei" in grad de cavaler (1941). Aceasta prestigioasa institutie de invatamant de talie europeana, care o facuse pe Regina Maria sa afirme: "O munca fara preget incoronata de realizari prea frumoase, un nivel intelectual ridicat si o calda atmosfera sufleteasca - iata ce mi s-a dat prilejul sa constat intotdeauna, cu bucurie, la Liceul Regina Maria", a fost desfiintata de regimul comunist in anul mortii creatoarei sale.

Fragment din "Dictionarul personalitatilor feminine din spatiul romanesc", in pregatire la Editura Meronia

Etichete:

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7480
Diferență: 0,1667
Ieri: 4.7401
Azi: 4.1981
Diferență: 0,313
Ieri: 4.1850
Azi: 5.4269
Diferență: 0,3217
Ieri: 5.4095
Azi: 4.1805
Diferență: 0,2206
Ieri: 4.1713